Guvernul revine cu o nouă încercare de reducere a pensiilor speciale ale magistraților, după ce primul proiect a fost declarat neconstituțional. Premierul Ilie Bolojan își va asuma săptămâna viitoare răspunderea în Parlament pe o variantă revizuită a legii, în timp ce Executivul a adoptat vineri o rectificare bugetară marcată de tăieri semnificative. Analiștii avertizează că deficitul bugetar rămâne „o bombă cu ceas”.

CITEȘTE ȘI:  Baladele lui Ludovic Orban nu au loc în Csárdásul UDMR: povestea celui mai rătăcit maghiar printre români

Reforma pensiilor speciale, adoptată în ultimul moment

Într-un climat tensionat, marcat de opoziția puternică a magistraților, Guvernul a adoptat noua formă a reformei chiar în ziua expirării termenului impus de Comisia Europeană. Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Legislativ au emis avize negative, însă Executivul a mers mai departe.

Premierul susține că modificările sunt necesare pentru „corectarea inechităților” și pentru stabilitatea sistemului public de pensii. Proiectul stabilește că pensia unui magistrat nu poate depăși 70% din ultimul salariu net, crește vechimea minimă de la 25 la 35 de ani și majorează treptat vârsta de pensionare la 65 de ani până în 2040, aliniind-o cu restul sistemului. În prezent, unii magistrați se pot retrage chiar și la 47–48 de ani.

Analistul fiscal Gabriel Biriș avertizează că discuția despre „drepturi câștigate” ignoră faptul că unele creșteri anterioare au depășit posibilitățile reale ale bugetului. Potrivit surselor Observator, Înalta Curte ar putea ataca legea la Curtea Constituțională, ceea ce ar risca pierderea a peste 230 de milioane de euro din fondurile europene.

Rectificarea bugetară: sănătatea primește mai mult, finanțele și investițiile pierd

Tot vineri, Executivul a aprobat ultima rectificare bugetară din acest an, care aduce atât suplimentări, cât și tăieri. Sănătatea, transporturile și agricultura primesc cei mai mulți bani, în timp ce finanțele, investițiile și proiectele europene suportă cele mai dure reduceri. Bugete diminuate sunt înregistrate și la ministerele Muncii, Economiei, Mediului și Afacerilor Interne.

Economistul Adrian Negrescu caracterizează situația drept „rectificarea sărăciei”, în condițiile în care multe ministere se confruntă cu probleme de gestionare eficientă a fondurilor, iar unele salarii au fost estimate greșit.

CITEȘTE ȘI:  Justiția la răscruce: între altarul dreptății și sanctuarul privilegiilor

Deși Guvernul și-a propus pentru acest an un deficit de 8,4% din PIB, în 2026 va fi obligat să reducă semnificativ cheltuielile. După alegerile din Capitală, Coaliția urmează să decidă un nou val de tăieri în administrația centrală.