România se află pe locul 21 în clasamentul mondial al celor mai scumpe prețuri la energia electrică pentru populație, conform unui studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI), care analizează prețurile energiei în 144 de țări (Sursa: Asociația Energia Inteligentă). Aceasta plasează țara noastră în topul celor mai scumpe piețe de energie electrică din lume, cu prețuri care sunt de 70 de ori mai mari decât cele din Iran, țara cu cele mai ieftine prețuri, dar și de 58 de ori mai mici decât cele din Insulele Bermude, care au cel mai scump preț la energie electrică. Antena3.ro

CITEȘTE ȘI: Unanimitatea care ucide democrația: PSD transformă alegerile interne într-o farsă politică

Cauzele interne ale creșterii prețurilor la energie

1. Capacități de producție insuficiente și neoptime: În România, există perioade în care producția internă de energie electrică nu reușește să acopere cererea internă, ceea ce duce la importuri scumpe. Conform unui raport al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), pierderile în sistemele de transport și distribuție sunt alarmant de mari, atingând chiar și valori de aproximativ 20% în unele zone ale țării, ceea ce agravează și mai mult situația. ANRE

2. Costurile reglementărilor și politicilor energetice: Un alt factor semnificativ care contribuie la creșterea prețului energiei electrice în România este creșterea costurilor legate de reglementările de mediu, în special certificatele de emisii de CO₂, care au ajuns să devină un cost suplimentar considerabil pentru producătorii de energie din surse fosile. Măsurile de tranziție către surse de energie regenerabilă necesită investiții majore, iar unele tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile sunt extrem de dependente de condițiile meteorologice (vânt slab, secetă), ceea ce face dificilă stabilirea unui preț stabil. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România face parte din grupul țărilor care depind semnificativ de energia pe bază de combustibili fosili. Comisia Europeană

3. Exporturi și importuri de energie: România este, de multe ori, în situația de a exporta energie în perioade de cerere scăzută, când prețurile sunt mai mici, și de a importa energie atunci când cererea internă crește semnificativ. Aceste fluctuații în prețuri și necesitatea de a importa energie în momente de vârf contribuie la creșterea prețului final pentru consumatori. Conform unui raport al Asociației Energia Inteligentă, România exportă adesea energie la prețuri scăzute pentru a acoperi cerințele din alte țări ale regiunii, dar importă energie atunci când prețurile sunt foarte mari, ceea ce afectează grav bugetul gospodăriilor.  Asociația Energia Inteligentă

Cauzele externe ale scumpirii energiei electrice

1. Instabilitatea geopolitică și cererea din sud-estul Europei: Un factor extern care a contribuit la creșterea prețurilor la energie este criza energetică din Ucraina, care a afectat grav infrastructura energetică a țării și a redus capacitatea acesteia de a furniza energie în sud-estul Europei. În acest context, România, care se află într-o zonă cu interconectări limitate cu piețele din vestul Europei, nu poate profita de energia ieftină disponibilă acolo, ceea ce determină creșterea prețurilor interne. Potrivit unui raport al Agenției Internaționale a Energiei (IEA), această instabilitate geopolitică a determinat o volatilitate semnificativă pe piețele de energie din Europa. IEA

2. Creșterea prețurilor combustibililor: Prețul gazelor naturale și al altor combustibili fosili la nivel european a crescut semnificativ în ultimii ani, iar acest lucru a dus la o majorare a costului de producție al energiei electrice, în special din surse termoelectrice. Aceasta este o problemă care afectează toate statele europene, dar impactul asupra României este amplificat de condițiile interne, cum ar fi infrastructura învechită și pierderile mari în sistemele de transport. În conformitate cu datele oferite de European Gas Market, prețurile la gaze naturale au înregistrat o creștere de 50% în ultimii doi ani (Sursa: European Gas Market).

3. Impactul războiului din Ucraina: Pe lângă problemele legate de aprovizionarea cu energie, războiul din Ucraina a dus și la o creștere globală a cererii de energie, ceea ce a afectat prețurile în întreaga Europă, inclusiv în România. De asemenea, conflictele geopolitice au determinat volatilitatea prețurilor pe piețele internaționale, ceea ce a avut un impact direct asupra prețului energiei electrice pe piața internă. Conform unui raport al Războiului Energetic Global, criza energetică provocată de conflictul din Ucraina a cauzat un deficit semnificativ de aprovizionare cu energie în toată regiunea europeană. Global Energy Report

Consecințele prețurilor mari pentru consumatori și economie

1. Sărăcia energetică: În România, estimările recente arată că între 32% și 45% din populație este afectată de sărăcia energetică, ceea ce înseamnă că nu își pot permite facturile la energie. În regiunile mai puțin dezvoltate, precum Nord-Estul țării, aproximativ 30,8% dintre gospodării nu își pot acoperi nevoile energetice. Aceste statistici sunt alarmante și arată cum prețurile ridicate la energie afectează direct standardul de viață al multor români. Conform unui studiu realizat de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), acest fenomen este în continuă creștere în rândul țărilor europene, România având unul dintre cele mai ridicate procente (Sursa: OSCE).

2. Efecte asupra economiei: Creșterea costurilor energetice afectează, de asemenea, competitivitatea întreprinderilor și a industriei din România. Conform unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (EIB) în 2024, aproximativ 81% dintre firmele din România consideră că prețurile mari la energie reprezintă un obstacol major pentru investiții. În special, sectoarele industriale, construcțiile și IMM-urile sunt cele mai afectate, iar costurile energetice ridicate pot duce la scăderea profitabilității, stagnarea dezvoltării economice și chiar falimente. Sondajul EIB arată că cele mai afectate domenii sunt industria (89%), construcțiile (86%) și IMM-urile (77%)  EIB Investment Survey

3. Reducerea cererii interne și stagnarea economiei: Gospodăriile cu venituri mici sunt cele mai afectate, deoarece acestea sunt nevoite să cheltuiască o proporție semnificativă din venitul lor pentru a acoperi costurile energiei. Acest lucru reduce cheltuielile pentru alte nevoi, ceea ce are un impact negativ asupra consumului intern și, implicit, asupra economiei naționale. Astfel, prețurile mari la energie nu doar că afectează nivelul de trai al populației, dar și reduc capacitatea economiei de a crește și de a se dezvolta. Un studiu realizat de Banca Națională a României arată că majorarea costurilor cu energia este un factor important în scăderea cererii interne și a economiei. BNR

Soluții și recomandări

Pentru a combate acest fenomen al prețurilor ridicate la energie, România trebuie să adopte politici mai eficiente în domeniul producției de energie regenerabilă, să investească în modernizarea infrastructurii energetice și să încurajeze dezvoltarea unor soluții mai eficiente din punct de vedere al costurilor. De asemenea, o mai bună integrare în piața europeană de energie și diversificarea surselor de aprovizionare pot ajuta la stabilizarea prețurilor și la reducerea vulnerabilității în fața fluctuațiilor externe.

CITEȘTE ȘI: Taina întinată: Aradul zguduit de acuzații despre o consfințire ”fără drept”

În concluzie, prețurile ridicate la energie din România reprezintă o problemă majoră pentru populație și economie, iar autoritățile trebuie să adopte măsuri rapide și eficiente pentru a asigura un acces echitabil la energie și pentru a sprijini dezvoltarea unei economii sustenabile.