Fenomenul de uscarea a arborilor în pădurile României creşte alarmant — studiile indică că suprafaţa afectată s-a majorat în ultimii ani şi că pierderile economice şi de mediu se adâncesc dacă nu se iau măsuri urgente.

CITEȘTE ȘI: Sarea pământului dizolvată în lacrimi de neglijență: incompetență, patronaj politic și dezastrul SALROM

Extinderea fenomenului

Potrivit unui articol al platformei ForestMania, date prezentate de Institutul Național de Cercetare‑Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” (INCDS) arată că între 2018 şi 2025 suprafaţa afectată de uscare ar fi crescut cu aproximativ 45 %, atingând niveluri estimative de peste 150.000 hectare anual în regiuni precum Carpaţii Meridionali, Podişul Getic şi zonele de câmpie. 
Speciile cele mai vulnerabile: fagul (aproximativ 60 % din cazuri), gorunul şi molidul, cu rate de mortalitate raportate de până la 30% în plantaţii pure. Forestmania

Cauze şi context

Schimbările climatice: deficit de precipitaţii, temperaturi în creştere, stres hidric cronic — toate contribuie la scăderea rezistenţei arborilor. Forestmania

Dăunători şi patogeni: arborii slăbiţi financiar şi biologic devin ţinte pentru insecte de scoarţă şi fungi, care amplifică putrezirea şi mortalitatea. Ecosystem Restoration

Statisticile oficiale arată că în România procentul arborilor consideraţi sănătoşi este redus: conform raportului ICP Forests, 50.9 % din arbori sunt în starea „sănătos”, dar 2 % sunt în starea sever afectată şi 0.5 % reprezintă arbori morţi. ICP Forests

Impact potenţial

Dacă nu se intervine, estimările sugerează că până în 2050 România ar putea pierde 20-30% din fondul forestier, ceea ce s-ar traduce prin pierderea a 15-20% din biodiversitatea forestieră, habitat pentru specii protejate şi accelerarea eroziunii solului (2-5 tone/ha/an).

Din punct de vedere economic: reducerea volumului de lemn recoltabil cu 1.2-1.5 milioane m³/an (8-10% din producția naţională) ar putea conduce la pierderi între 150-200 milioane euro anual până în 2030.

Hidrologic: se estimează o scădere a retenției de apă în bazinele forestiere cu 10-15%, ceea ce creşte riscul de inundaţii şi secetă în zonele aval.

Ce se poate face

Implementarea unui sistem naţional de detecţie precoce (ex. drone cu senzori multispectrali, inteligenţă artificială) pentru zonele vulnerabile.

Tratament fitosanitar selectiv (feromoni, endoterapie) şi introducerea de specii arboricole mai rezistente la secetă.

Revizuirea legislaţiei: un proiect de modificare a OUG 57/2007 propune un Plan Naţional de Urgenţă Fitosanitară şi intervenţii accelerate pentru ariile protejate.

CITESTE SI: Atac armat la Lincoln University Pennsylvania: cel puțin şapte răniţi în timpul weekend-ului Homecoming

Situaţia arborilor din pădurile României reprezintă o provocare majoră de mediu, economică şi socială. Uscarea rapidă a suprafeţelor forestiere, susceptibilitatea speciilor importante şi efectele domino asupra biodiversităţii şi economiei cer un plan de intervenţie imediat şi coordonat.