VIDEO. LIFE: Zi istorică pentru România: Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului

Astăzi, 26 octombrie 2025, Catedrala Mântuirii Neamului din București este sfințită într-o ceremonie de excepție, care marchează un moment definitoriu pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române. Slujba este oficiată de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, alături de un sobor impresionant format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.

Evenimentul se desfășoară între orele 10:30 și 12:30 și este așteptat să atragă zeci de mii de credincioși din întreaga țară. Accesul pe esplanadă este permis doar cu act de identitate și ecuson special, iar după slujbă pelerinii vor putea intra să se închine în Sfântul Altar.

Sfințirea și programul liturgic

Ceremonia are loc într-un an cu semnificație dublă: se împlinesc 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea acesteia la rangul de Patriarhie (Patriarhia Română).

Programul liturgic include:

• 07:30-10:00 – Sfânta Liturghie, săvârșită de un sobor desemnat oficial, format din trei ierarhi și 67 de preoți.

• 10:15 – Sosirea Patriarhilor Bartolomeu I și Daniel.

• 10:30-12:30 – Slujba de sfințire a picturii Catedralei, urmată de citirea Actului de sfințire.

În interiorul Catedralei vor avea acces doar invitații oficiali (2.500 de persoane), iar pe esplanadă vor fi grupuri organizate de pelerini (8.000 de persoane), cu vizionarea slujbei pe ecrane speciale. Credincioșii aflați în exteriorul gardului vor putea intra pentru închinare după ora 20:00, iar închinarea va continua până la sfârșitul lunii octombrie (Patriarhia Română).

Reguli pentru pelerini

Participanții trebuie să respecte reguli stricte de securitate: nu se permit arme, obiecte tăioase, pirotehnice, scaune pliabile sau sticle din sticlă. Se pot aduce doar bagaje mici cu apă și haine adecvate, iar medicamentele se vor purta conform indicațiilor.

Catedrala Națională: istorie și simbol

Ideea ridicării unei catedrale naționale a apărut după obținerea independenței României, fiind susținută de personalități precum Mihai Eminescu și regele Carol I. Legea pentru construirea unei „catedrale române” a fost promulgată în 1884, însă proiectul a rămas pe hârtie.

După Marea Unire, Mitropolitul Miron Cristea și regele Ferdinand au reluat inițiativa. În 1925, Biserica Ortodoxă Română a devenit Patriarhie, iar Miron Cristea a fost primul patriarh al României. Lucrările de construcție propriu-zisă au început abia după 2007, odată cu așezarea pietrei de temelie de către Patriarhul Daniel.

Catedrala are 126 metri lungime și 127 metri înălțime, cu cea mai mare turla, Pantocrator, decorată cu icoană de 12 metri diametru. Iconostasul măsoară 23,8 metri lungime și 17,1 metri înălțime, fiind cel mai mare din lume (Mediafax).

Un simbol pentru viitor

Catedrala Națională nu doar că adăpostește valori religioase, dar devine și un simbol al identității naționale și un punct de atracție turistică. Arhitectul Constantin Amâiei subliniază că dimensiunile edificiului au fost gândite pentru a se integra în peisajul urban, nu pentru a doborî recorduri, și că aceasta va rezista „1000 de ani” .

Evenimentul de sfințire încheie un proiect început acum peste un secol și simbolizează împlinirea dorinței exprimate încă din vremea regelui Carol I: ridicarea unei catedrale reprezentative pentru întreaga națiune română.

Sursa foto: BAZILICA