Tema Tezaurului României, rezervele de aur și valorile culturale trimise în Rusia țaristă în timpul Primului Război Mondial și confiscate ulterior de bolșevici, a fost readusă în atenția internațională. Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), a declarat pentru televiziunea publică poloneză TVP World că recuperarea aurului este o „datorie morală” și o problemă de „identitate” națională.
„Pentru noi, recuperarea acestui tezaur este o datorie morală atât față de strămoșii noștri, cât și față de viitorul copiilor noștri,” a afirmat Păunescu.
În decembrie 1916 și iulie 1917, România a trimis în Rusia, pentru a fi protejate de trupele Puterilor Centrale, două transporturi care conțineau 91,5 tone de aur, bijuteriile Casei Regale și obiecte culturale de neprețuit. Documentele semnate la acel moment confirmau proprietatea României asupra bunurilor.
După Revoluția bolșevică, liderul comunist Vladimir Lenin a confiscat tezaurul, promițând că îl va înapoia „poporului român”, dar nu „oligarhiei române”. Valoarea estimată a tezaurului astăzi, în principal reprezentată de aur, ajunge la aproximativ 8 miliarde de euro.
Deși o parte dintre artefacte și obiecte de cult au fost restituite în 1935 și 1956, lingourile de aur au rămas la Moscova.
De-a lungul timpului, Kremlinul a invocat diverse justificări pentru nerestituirea tezaurului: că aurul ar fi fost deja returnat, că ar fi dispărut, sau că România și-ar fi pierdut dreptul după unirea cu Basarabia.
Consilierul BNR a respins ferm aceste explicații: „Niciuna dintre aceste afirmații nu are temei factual sau juridic.”
Un pas diplomatic important a avut loc în 2003, când România și Rusia au semnat un tratat pentru crearea unei comisii comune de analiză. Rușii au recunoscut autenticitatea documentelor românești, dar procesul a stagnat, fără un rezultat concret.
Invazia rusă în Ucraina din 2022 a pus pe „hold” orice discuție oficială. Ministerul de Externe de la București a confirmat pentru TVP World că reuniunile comisiei mixte au fost întrerupte și vor fi reluate doar „când situația politică o va permite.”
CITESTE SI:AVOCAT ANDREI PRALEA: Ai dat bani cu împrumut și nu i-ai mai primit? Află ce poți face legal
În contextul războiului, Cristian Păunescu a readus în discuție varianta utilizării activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană pentru a compensa pierderea:„Activele rusești înghețate în UE sunt, prin urmare, o resursă valoroasă pentru a repara nedreptatea făcută României acum peste 100 de ani.”
Acesta a subliniat că BNR nu exclude nicio cale legală de a-și urmări interesele, inclusiv acționarea în instanțele de justiție internaționale.
Poziția României este susținută și la nivel european. Anul trecut, europarlamentarul Eugen Tomac a obținut o rezoluție în Parlamentul European prin care se cere explicit Rusiei să restituie Tezaurul.
„Este pentru prima dată când Uniunea Europeană, prin vocea Parlamentului său, solicită în mod explicit restituirea integrală a Tezaurului românesc,” a declarat Tomac.
Oficialii români au transmis un mesaj unitar, afirmând că recuperarea tezaurului depășește valoarea financiară. „Este vorba de istorie, demnitate și identitate națională,” a conchis Tomac.
