Corpul de Control al Prim-Ministrului (CCPM) a finalizat verificările la Societatea Națională a Sării (SNS SA) și Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) privind inundarea Salinei Praid din mai 2025, iar concluziile sunt critice.
Potrivit raportului, incidentul a fost previzibil și rezultatul direct al modului în care conducerea SNS SA a gestionat riscul. Deși pericolul de infiltrare a apei era cunoscut, acesta a fost tratat constant ca fiind „neiminent”.
CITESTE SI:Explozie urmată de incendiu într-un bloc din Sectorul 5: patru persoane rănite și 17 evacuate
Principalele nereguli constatate de CCPM:
- Lipsă de strategie și măsuri reactive: SNS SA a preferat constant lucrări de întreținere și intervenții de urgență pe termen scurt, în locul unei strategii coerente de protecție pe termen lung a zăcământului.
- Neutilizarea fondurilor de investiții: Între 2021 și 2024, SNS SA a dispus de fonduri semnificative, cu aprobări guvernamentale pentru cheltuieli mari, dar a utilizat efectiv fonduri sub nivelul surselor de finanțare disponibile pentru protejarea salinei.
- Lucrări hidrotehnice fără recepție legală: Lucrările realizate între 2012 și 2016 pentru protecția zăcământului nu au fost recepționate legal, fiind finalizate fără implicarea autorităților care au emis autorizațiile de construire și fără verificarea proiectanților.
- Ignorarea experizei tehnice: O expertiză tehnică din 2022 care recomanda intervenții urgente a fost ignorată, iar apoi amânată succesiv până la momentul inundării din mai 2025.
- Avertisment ignorat în 2024: Deși în aprilie 2024 infiltrarea apelor din pârâul Corund s-a accentuat, iar specialiștii au avertizat asupra unui pericol major, Consiliul Interministerial al Apelor, organism ce trebuia activat de urgență, nu a fost convocat.
- Intervenție tardivă: Contractul pentru lucrările de eliminare a infiltrațiilor a fost semnat abia pe 13 mai 2025, la opt zile după ce apa pătrunsese deja în subteran și la șase zile după solicitarea declarării stării de alertă.
Corpul de Control concluzionează că întârzierea deciziilor și tratarea superficială a riscului au contribuit decisiv la producerea incidentului, făcând imposibilă atingerea scopului inițial al proiectului: eliminarea riscului pe termen lung.
