Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu aproximativ 0,9 % joi dimineață, iar cele pentru țițeiul West Texas Intermediate (WTI) au urcat în mod similar, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că premierul indian Narendra Modi i-ar fi promis că India nu va mai cumpăra petrol din Rusia. Reuters

CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?

Trump susține că această decizie ar urma să contribuie la reducerea fluxurilor de venituri pentru Rusia, într-un context de presiuni internaționale sporite asupra sectorului energetic al Moscovei. Reuters+1

Elemente de context și implicații

• Rusia reprezintă în prezent aproximativ o treime din importurile de petrol ale Indiei, potrivit datelor din piață. Al Jazeera

• Pe piața futures, la ora 04:30 GMT, contractele pe Brent s-au tranzacționat la circa 62,45 USD/baril, iar cele pe WTI la 58,84 USD/baril. Investing.com

• Anterior, contractele au atins minimul anual, pe fondul tensiunilor comerciale SUA‑China și al avertismentelor Agenției Internaționale pentru Energie privind un posibil surplus global de țiței anul viitor.

Totuși, răspunsul din India este ambiguu:

• Analiști susțin că unele rafinării indiene se pregătesc să reducă treptat importurile de petrol rusesc. Investing.com

• Ministerul indian de externe a declarat că politicile de import sunt ghidate de obiective privind securitatea energetică și stabilitatea prețurilor pentru consumatori, fără a confirma promisiunea evocată de Trump.

• Rafinării de stat precum IOC, HPCL și MRPL au raportat că nu au mai plasat comenzi recente de petrol rusesc, citând scăderea discounturilor ca principal motiv. mint

• Totuși, oficialii indieni menționează că deciziile privind importurile sunt contractuale și că nu pot fi modificate brusc peste noapte. CNBC

CITEȘTE ȘI: Ziua Holocaustului: un ecou care nu trebuie să se stingă

Concluzie provizorie: Deși declarația lui Trump a generat un impact imediat pe piața petrolului, angajamentul Indiei rămâne neconfirmat oficial și pare să reflecte mai degrabă un șantaj diplomatic decât o schimbare concretă de politică energetică.