Experții avertizează că „miracolul” creșterii în Europa Centrală și de Est se apropie de sfârșit
După două decenii de creștere economică spectaculoasă, țările din Europa Centrală și de Est (CEE-11) care au aderat la Uniunea Europeană după 2004 se confruntă cu riscul major al unei încetiniri în următorul deceniu, avertizează o analiză a Școlii de Economie din Varșovia (SGH), citată de Euronews.
Potrivit studiului, cele 11 state post-aderare (inclusiv Polonia, România, Bulgaria și Ungaria) au înregistrat, în medie, un ritm de dezvoltare de 3,2% între 2004 și 2024, aproape dublu față de media de 1,6% înregistrată de țările din vechea Uniune Europeană (UE-15).
România, liderul convergenței
Analiza evidențiază România drept un „caz deosebit de pozitiv”. Deși Polonia a avut cel mai mare avans al PIB-ului (3,8% medie anuală), România a reușit cea mai rapidă reducere a decalajului de dezvoltare față de statele UE-15.
„România a fost țara care și-a redus cel mai rapid decalajul față de Vest. A reușit să combine creșterea economică cu o dinamică demografică favorabilă,” a explicat dr. Piotr Maszczyk de la SGH.
În total, țările CEE-11 au recuperat, în medie, aproape 30 de puncte procentuale din diferența de dezvoltare față de Vest în ultimele două decenii.
Deceniul 2025-2035: Blocaj sau paritate?
Economiștii polonezi avertizează că perioada 2025-2035 aduce provocări majore. În scenariul optimist al SGH, regiunea ar putea atinge paritatea economică cu UE-15 (măsurată prin PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare) până în 2035. Totuși, un scenariu precaut indică posibilitatea ca procesul de convergență să se blocheze, iar decalajul economic să reînceapă să crească.
Amenințările majore: Demografia și Inovația
Cele două mari riscuri identificate sunt:
- Depopularea: „Regiunea noastră se depopulează, iar Polonia o face cel mai rapid,” a avertizat Maszczyk, subliniind că scăderea populației subminează creșterea pe termen lung.
- Inovația insuficientă: Investițiile în cercetare și dezvoltare sunt considerate „profund insuficiente.” În ceea ce privește adoptarea noilor tehnologii, România se află pe ultimul loc în UE în utilizarea soluțiilor bazate pe Inteligență Artificială de către companii.
Un alt obstacol identificat este „capitalismul de tip patchwork”, un amestec de reglementări incoerente care frânează mediul de afaceri și descurajează investițiile.
În concluzie, analiza SGH arată că pentru a menține ritmul de convergență cu Vestul, Europa Centrală și de Est trebuie să facă tranziția de la o creștere bazată pe costuri reduse la un model bazat pe inovație, stabilitate instituțională și politici demografice sustenabile.
