Marea Britanie este pe cale să finalizeze un parteneriat strategic privind mineralele critice cu Groenlanda, teritoriul autonom danez, bogat în resurse rare. Mișcarea survine pe fondul importanței geopolitice în creștere a insulei, care deține vaste rezerve de minerale vitale pentru securitatea națională și lanțurile de aprovizionare occidentale, potrivit surselor citate de POLITICO.

CITEȘTE ȘI: Când semeni vânt culegi furtună

Teritoriul înghețat al Groenlandei adăpostește 40 din cele 50 de minerale considerate esențiale pentru securitatea națională a Statelor Unite, de la uraniu la grafit. Aceste rezerve fac din Groenlanda un potențial contrabalans occidental la monopolul Chinei asupra mineralelor rare, fiind urmărită cu interes și de Beijing și Moscova. Interesul a fost evidențiat și de Donald Trump, care anterior a amenințat că va anexa insula.

Acordul britanic este considerat iminent, iar surse familiare cu negocierile au indicat că acesta ar putea merge „dincolo de mineralele critice”. Se speculează că premierul Keir Starmer ar putea semna acordul chiar săptămâna aceasta, cu ocazia vizitei sale la Copenhaga, pentru summitul Comunității Politice Europene.

Ministrul Comerțului, Chris Bryant, a confirmat indirect planurile, anunțând că Marea Britanie va începe negocieri comerciale cu o țară neprecizată. Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Afaceri și Comerț a subliniat că asigurarea aprovizionării cu minerale critice este „vitală pentru strategia noastră industrială, pentru creșterea economică și pentru tranziția către energie curată.”

CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?

Deși Groenlanda reprezintă o opțiune logică de diversificare datorită bogățiilor sale naturale, experții avertizează că costurile de extracție, atât financiare, cât și de mediu, rămân, în multe cazuri, prohibitv de mari. Sam Lowe de la Flint Global amintește că și Uniunea Europeană a semnat un acord de parteneriat similar cu Groenlanda încă din 2023.

Pentru ca acordul să fie un succes, acesta trebuie să funcționeze nu doar pentru Marea Britanie, ci, mai ales, pentru Groenlanda și comunitățile sale indigene. Dr. Patrick Schröder, cercetător principal la Chatham House, a identificat două aspecte esențiale pe care Groenlanda le va analiza:

1. Impactul asupra mediului: Extracția mineralelor rare implică substanțe chimice toxice și produce deșeuri radioactive. Marea Britanie trebuie să asigure aplicarea celor mai înalte standarde de mediu.
2. Participarea comunităților indigene: Guvernul Groenlandei a retras în trecut licența unei companii australiene din cauza îngrijorărilor privind daunele ecologice și deșeurile radioactive.

CITEȘTE ȘI: Un președinte fără busolă, o țară fără direcție – patru luni de derivă sub conducerea lui Nicușor Dan

Parteneriatul ar putea servi ca o oportunitate politică pentru Groenlanda. În prezent, subvenția anuală din partea Danemarcei oferă Copenhagei influență politică. Pe măsură ce veniturile din minerale ale Groenlandei cresc, subvenția scade. Așadar, veniturile din minerit ar spori independența insulei față de bugetul danez.

Dr. Schröder a subliniat că extracția este doar primul pas. Urmează etapa de rafinare, care, în prezent, se desfășoară în mare parte în China. Pentru a reduce dependența de lanțurile de aprovizionare chinezești, Marea Britanie va trebui să includă în planul său și etapele ulterioare de topire și procesare, posibil în colaborare cu alte țări din zona Arctică.