Un nou proiect legislativ, înregistrat la Senat, propune modificarea Ordonanței de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate din România. Potrivit inițiativei, va fi implementat un Plan Național de Urgență Fitosanitară, cu planuri specifice pentru fiecare arie protejată în parte.

CITEȘTE ȘI: Dincolo de câmpul tactic: poate România să-și recâștige justiția?

Planul urmărește să asigure un răspuns rapid în cazul apariției unor urgențe fitosanitare (cum ar fi boli sau dăunători care afectează ecosistemele), respectând în același timp legislația europeană în domeniul protecției mediului.

Documentul prevede:

• Termene decizionale scurte;

• Posibilitatea aplicării unor derogări temporare, în cazuri critice;

• Raportări anuale obligatorii privind intervențiile fitosanitare;

• Includerea planului de urgență în planurile de management ale ariilor protejate, în termen de 12 luni de la adoptare.

România are în prezent aproximativ 60.000 km² desemnați ca arii protejate, adică 23,5% din suprafața națională, potrivit datelor rețelei europene Natura 2000. Aceste zone includ habitate valoroase și specii aflate în pericol, protejate prin directivele europene „Păsări” și „Habitate”.

În interiorul acestor arii există și proiecte energetice majore, precum hidrocentrale începute înainte de 1989, dar blocate de-a lungul timpului prin decizii în instanță ca urmare a acțiunilor ONG-urilor de mediu.

Legislația românească, armonizată cu normele UE, permite totuși realizarea unor proiecte în arii protejate doar dacă acestea sunt de interes public major și nu există soluții alternative. În aceste cazuri, este necesară o evaluare adecvată de mediu și stabilirea unor măsuri compensatorii.

CITEȘTE ȘI: Horațiu Potra și fiul său, arestați oficial în Dubai. Urmează extrădarea în România

„Acordul de mediu se poate emite doar dacă proiectul nu afectează integritatea ariei protejate sau dacă, în lipsa unor alternative, este considerat esențial din punct de vedere social sau economic”, se precizează în textul modificat al ordonanței.

Administrațiile ariilor protejate vor fi obligate să publice anual rapoarte detaliate privind:

• Localizarea focarelor fitosanitare;

• Intervențiile efectuate;

• Volumul de lemn extras;

• Respectarea termenelor legale;

• Metodele utilizate.

Aceste rapoarte vor fi transmise și autorității centrale de mediu pentru monitorizare și control.

La nivelul UE, media suprafeței terestre protejate este de 26,1%. România se situează sub acest prag, cu 23,5%, dar peste alte state precum Olanda, Portugalia sau Italia. Liderul european este Bulgaria, cu 41% din teritoriul său protejat.

Topul țărilor europene după procentul de arii naturale protejate:

Conform Institutului Național de Statistică, în 2023, România a investit aproximativ 19,8 miliarde de lei în protecția mediului, echivalentul a 1,2% din PIB. Cele mai mari sume s-au dus către:

• Gestionarea deșeurilor: 12,2 miliarde lei

• Gestionarea apelor reziduale: 4,2 miliarde lei

Datele pentru investițiile efective urmează să fie publicate de INS în luna octombrie.