În România se vorbește mereu despre brand de țară, turism cultural și valorificarea identității naționale. Și totuși, acolo unde avem cel mai puternic simbol internațional, „Ansamblul Monumental al lui Brâncuși” de la Târgu Jiu, inclus în patrimoniul UNESCO în vara anului 2024 – politica locală a reușit să transforme succesul într-o amenințare.

Am fost membru în „Comisia Interministerială UNESCO”, cea care a analizat și a propus clasarea ansamblului în patrimoniul mondial. Faptul că Târgu Jiu a intrat pe această listă este o recunoaștere internațională uriașă. Dar acest succes riscă să fie anulat, nu de forțe externe, ci de politicienii locali care refuză să-și facă treaba. Patrimoniul UNESCO nu aparține unui primar sau unui partid ci aparține României și lumii întregi. Târgu Jiu merită să fie respectat, Brâncuși merită să fie onorat, iar cetățenii merită să trăiască într-un oraș curat, modern și mândru de identitatea sa.

Brâncuși, patrimoniu universal, prizonier la Târgu Jiu

„Coloana Fără Sfârșit”, „Poarta Sărutului”, „Masa Tăcerii” și „Aleea Scaunelor” nu sunt doar opere de artă. Sunt repere universale, simboluri ale geniului românesc. Târgu Jiu nu este doar orașul lui Brâncuși; este un oraș care poartă o responsabilitate globală. UNESCO nu a dat acest statut pentru că România trebuia să bifeze un capitol de imagine; l-a dat pentru că ansamblul este valoros și merită protejat.

CITEȘTE ȘI: Inovație, NU imitație

Și totuși, ce vedem acum? Patrimoniul este lăsat pradă improvizațiilor, bâlbelor administrative și intereselor mărunte ale unor politicieni locali. Turistul care vine aici pleacă confuz, iar comunitatea pierde oportunitatea de a se afirma cultural și economic.

Lipsa planificării urbane, un risc major

Am insistat în Comisia UNESCO asupra necesității unui Plan Urbanistic Zonal pentru zona de protecție a ansamblului. Fără acesta, riscurile cresc exponențial: construcții necontrolate, degradarea vizuală a zonei și pericol de declasare. Și totuși, Primăria Târgu Jiu a tergiversat finalizarea documentației deși contractul cu Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” fusese semnat de mult.

Planul Urbanistic General al municipiului Târgu Jiu a expirat la 31 decembrie 2023 și nu a fost reînnoit. Acest vid administrativ este un atentat la patrimoniu. Este un semnal clar că administrația nu este interesată de patrimoniu, ci de propriile interese.

Politica, cangrena care macină orașul

Politicienii locali nu se luptă pentru proiecte, ci pentru controlul averilor și împărțirea contractelor. În timp ce orașul se degradează, energiile se consumă în lupte sterile pentru influență. Patrimoniul UNESCO nu este doar o colecție de opere de artă, este un simbol al demnității naționale și internaționale și, în loc să fie protejat, este folosit ca monedă politică.

CITEȘTE ȘI: ”Pacea mea vă las Vouă” – un testament uitat într-o lume condusă de agresori

Aceasta nu este doar neglijență. Este sabotaj cultural. Este o palmă dată tuturor celor care au muncit ani de zile ca Brâncuși să fie recunoscut internațional.

Târgu Jiu are nevoie de o platformă civică

Soluția nu poate veni nici de la partide  și nici din primărie. Este nevoie de o platformă civică, alcătuită din ONG-uri, fundații, grupuri civice, profesioniști din cultură, arhitectură, inginerie, drept, economie, turism și educație. Această platformă trebuie să monitorizeze administrația locală și să expună public derapajele; propună proiecte concrete pentru protecția patrimoniului; colaboreze cu universități și institute de cercetare; atragă investiții private pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor turistice.

Această platformă trebuie să coaguleze energiile cetățenilor care cred în competență, transparență și dezvoltare reală. Este singura șansă ca Târgu Jiu să nu devină un oraș uitat, în care politicienii împart contracte în cafenele, ignorând patrimoniul UNESCO.

Ce poate însemna un program civic pentru Târgu Jiu

Un program real trebuie să includă:

• proiecte urbane sustenabile, care să respecte zona UNESCO și să modernizeze orașul;
• strategii turistice inovative și inteligente, care să transforme Târgu Jiu într-o destinație internațională;
• parteneriate cu mediul academic și privat, pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor conexe;
• transparență și control civic, pentru ca administrația să nu mai decidă singură soarta patrimoniului.

Doar așa patrimoniul UNESCO poate fi un motor economic și identitar, nu doar un simbol care stă într-o vitrină.

Depolitizarea administrației – singura șansă

Depolitizarea administrației locale nu mai este o lozincă. Este o strategie de supraviețuire. Dacă lăsăm în continuare soarta patrimoniului pe mâna politicienilor de carton, vom pierde tot: patrimoniu, turiști, identitate, viitor.

Viitorul Târgu Jiului nu se decide în cafenelele unde se împart contracte. Se decide prin implicarea cetățenilor și a profesioniștilor care știu ce înseamnă patrimoniul UNESCO. Este nevoie de curajul de a spune lucrurilor pe nume și de a nu accepta compromisurile murdare care ne-au adus în acest punct critic.

Târgu Jiu merită mai mult

Îi mulțumesc fiecărui om care a crezut și care mai crede că Târgu Jiu poate fi un oraș european, un centru cultural, un simbol național. Brâncuși merită mai mult de la noi. România merită mai mult. Și dacă nu acționăm acum, riscăm să pierdem pentru totdeauna.

Cine iubește Târgu Jiu trebuie să iasă din tăcere. Este timpul demnității civice. Este timpul să spunem răspicat: Patrimoniul nu este al politicienilor. Este al nostru. Și nu vom permite să-l distrugă.