Germania își consolidează apărarea
Miercuri, guvernul german a luat două decizii majore pentru a-și consolida securitatea și apărarea națională: crearea unui Consiliu Național de Securitate permanent și adoptarea unui proiect de lege pentru serviciul militar voluntar. Aceste măsuri reflectă o schimbare de paradigmă în politica de securitate a țării, influențată de incertitudinile geopolitice create de conflictul din Ucraina.
Un nou consiliu pentru securitate
Noul Consiliu Național de Securitate va înlocui vechiul Consiliu Federal de Securitate și Cabinetul de Securitate, având rolul de a coordona și planifica mai bine strategia de securitate a Germaniei pe termen mediu și lung. Această inițiativă, o promisiune cheie din campania electorală a cancelarului Friedrich Merz, subliniază necesitatea unei abordări mai coerente în fața amenințărilor actuale.
Prezidat de cancelar, cu ministrul de finanțe ca adjunct, noul organism va include miniștrii de externe, interne, justiție, economie, apărare, dezvoltare și digitalizare. Expertul Stefan Mair a subliniat că valoarea acestui consiliu va fi mai mult în asigurarea unei viziuni comune asupra situației de securitate, decât în deciziile punctuale. Această structură amintește de modelul Consiliului Național de Securitate al Statelor Unite, pe care și alte țări, precum Marea Britanie, l-au adoptat deja.
Proiect de Lege pentru Serviciul militar voluntar
Simultan, cabinetul a aprobat un proiect de lege care introduce un serviciu militar voluntar, cu o durată de șase luni. Scopul este de a dubla numărul de rezerviști instruiți, ajungând de la 100.000 la aproximativ 200.000, și de a atrage unii dintre voluntari către o carieră în armată.
Ministrul apărării, Boris Pistorius, a declarat că armata germană, Bundeswehr, trebuie să se extindă, având în vedere „atitudinea agresivă a Rusiei”. El vizează o creștere a efectivelor militare de la 180.000 la 260.000 până la începutul anilor 2030. Această extindere este esențială pentru a îndeplini noile obiective ale NATO și pentru a asigura o descurajare credibilă.
Proiectul de lege prevede obiective anuale de recrutare, începând cu 20.000 de voluntari în 2026 și ajungând la 38.000 până în 2030. Un aspect important este că, în cazul în care aceste cifre nu sunt atinse, legea deschide calea către reinstaurarea serviciului militar obligatoriu, sub rezerva aprobării parlamentare. Acest lucru a stârnit dezbateri, unii critici, în special din Partidul Social-Democrat (SPD), pledând ca accentul să fie pus pe transformarea Bundeswehr-ului într-un angajator mai atractiv, în timp ce conservatorii cancelarului Merz ar prefera un mecanism de declanșare automată a recrutării obligatorii în cazul eșecului.
O altă prevedere a legii obligă toți tinerii de 18 ani să completeze un chestionar online pentru a oferi o imagine de ansamblu a potențialului disponibil pentru serviciul militar.
Aceste inițiative reprezintă un pas important pentru Germania, o națiune care a redus drastic cheltuielile militare și a renunțat la serviciul militar obligatoriu în 2011. Aceste decizii subliniază eforturile țării de a-și asuma un rol mai activ în arhitectura de securitate a Europei, în contextul unui peisaj geopolitic în continuă schimbare.
