Universitățile românești riscă depopularea: studenții, împinși spre abandon din lipsa sprijinului financiar

Tăierea burselor studențești și îndemnul ministrului Educației, Daniel David, ca tinerii să își caute locuri de muncă part-time pentru a se întreține la facultate au stârnit un val de nemulțumire în rândul studenților. Aceștia pregătesc proteste, acuzând Guvernul că abandonează politicile publice menite să reducă abandonul universitar și să încurajeze accesul la educație superioară.

În ultimii opt ani, guvernele succesive au crescut progresiv valoarea și numărul burselor, într-un efort de a atrage cât mai mulți tineri către universități, mai ales în contextul unei scăderi continue a numărului de absolvenți de liceu. Politica actualului Guvern, însă, pare să meargă în direcția opusă.

De la sprijin financiar la „căutați-vă joburi”

Ministrul Daniel David le-a transmis studenților că soluția este să se angajeze part-time. „Poate că m-aș gândi să îmi iau un job. Știu că nu avem cultura asta”, le-a spus el, în cadrul unei întâlniri recente cu organizațiile studențești.

Studenții susțin că problema nu este lipsa culturii muncii, ci imposibilitatea reală de a combina studiile universitare cu un loc de muncă part-time prost plătit, fără un sistem de sprijin din partea statului sau a universităților. În România, un student fără experiență poate câștiga cel mult 1.100 de lei net pe lună la o jumătate de normă — sumă insuficientă pentru a acoperi costurile vieții, în lipsa unei burse.

Un sistem care se auto-sabotează

În lipsa alternativelor, studenții sunt tot mai tentați să renunțe la studiile din România sau să plece în străinătate, unde sprijinul financiar și oportunitățile de angajare pentru studenți sunt mai bine dezvoltate. Această tendință este cu atât mai gravă cu cât sistemul universitar românesc se confruntă deja cu o scădere alarmantă a numărului de studenți.

Rata abandonului universitar se menține la un nivel îngrijorător — peste 45% doar la ciclul de licență. În plus, mai puțin de un sfert dintre tinerii români între 25 și 34 de ani au absolvit o facultate, în timp ce media Uniunii Europene este de 43%.

Promisiuni încălcate și programe abandonate

În trecut, același Daniel David pleda pentru o finanțare mai solidă a învățământului superior. În ianuarie 2025, declara că România are nevoie de mai mulți studenți și că licența trebuie să devină noul standard educațional, la fel cum era liceul în trecut. Acum, la doar câteva luni distanță, susține o politică ce riscă să-i îndepărteze pe tineri de universități.

În 2024, fosta ministră Ligia Deca dubla fondurile pentru programul „Primul student din familie”, parte a strategiei „România Educată”, pentru a sprijini tinerii din medii defavorizate. Din cele peste 104 milioane de euro alocate, majoritatea ajungeau în regiunile mai puțin dezvoltate, pentru a reduce decalajele socio-economice.

Aceste inițiative sunt acum puse în pericol de „Ordonanța trenuleț” și de noile măsuri de austeritate care vizează educația.

Un viitor pus în pericol

Pe fondul scăderii demografice, universitățile românești au nevoie de politici de susținere, nu de măsuri care le vor duce spre închidere. Fără burse și facilități, mulți studenți din medii vulnerabile vor abandona studiile. Statul pierde astfel nu doar tineri educați, ci și fondurile aferente finanțării per student, ceea ce va afecta bugetele instituțiilor de învățământ superior.

În timp ce țări europene investesc masiv în învățământul superior, România riscă să piardă o generație de studenți. Iar costurile reale – sociale, economice și umane – nu vor putea fi acoperite cu economiile bugetare pe termen scurt.