Fostul deputat Alexander Slusari a lansat un avertisment care ar trebui să trezească întreaga societate moldovenească: regiunea separatistă Transnistria riscă un colaps financiar total până la 1 septembrie, dacă nu primește sprijin extern. În spatele acestei crize iminente nu stă doar lipsa de bani, ci o întreagă strategie hibridă care ar putea fi orchestrată de la Kremlin.
Colapsul unui sistem parazitar
Transnistria, de 34 de ani, funcționează pe baza unui model economic artificial, întreținut prin:
- Gaze naturale gratuite din Federația Rusă;
- Subvenții directe și indirecte;
- Rețele extinse de contrabandă și corupție instituționalizată.
Slusari avertizează că actualele semne – întârzierea pensiilor, devalorizarea așa-numitei „ruble transnistrene” și tăieri dramatice în sectorul social – indică începutul prăbușirii acestei structuri. Mai grav, acest colaps nu este întâmplător, ci poate fi parte a unei strategii deliberate rusești, menită să provoace haos și instabilitate în ajunul alegerilor parlamentare din 28 septembrie.
De la colaps economic la armă politică
Scenariul cel mai îngrijorător conturat de Slusari este acela în care Rusia permite intenționat destrămarea sistemului transnistrean pentru a crea:
- Un sentiment de abandon în rândul locuitorilor regiunii;
- Narațiuni pro-Kremlin care să arate Chișinăul ca inamic;
- Mobilizarea masivă a votului transnistrean în favoarea partidelor pro-ruse din Moldova.
Cu peste 360.000 de cetățeni moldoveni cu domiciliu în stânga Nistrului, un simplu calcul electoral arată că 180.000 de voturi bine direcționate pot înclina decisiv balanța la viitoarele alegeri.
Avertismentul MGB: provocare sau preludiu al unei crize?
Recentul comunicat al serviciului de securitate transnistrean (MGB), care acuză serviciile moldovenești de tentative de recrutare și avertizează asupra „trădării de patrie”, nu este un simplu mesaj defensiv. Este, cel mai probabil, o componentă a războiului informațional rusesc, menit să amplifice frica, ura și neîncrederea față de Chișinău.
Un astfel de limbaj inflamator nu face decât să crească tensiunea într-un moment în care Moldova are nevoie de stabilitate, încredere instituțională și coeziune.
Ce trebuie să facă Moldova?
Slusari nu se limitează la avertismente. El schițează și un plan concret de acțiune:
- Monitorizare constantă a situației din Transnistria – economică, socială și militară;
- Evaluarea profesionistă a riscurilor de destabilizare;
- Informare directă a cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului, care trebuie să înțeleagă că viitorul lor este alături de o Moldovă democratică, nu sub dictatura gazului și a oligarhiei;
- Asigurarea transparenței votului și întărirea controlului asupra listelor electorale;
- Pregătirea unor scenarii de răspuns rapid la eventuale provocări, fie ele informaționale, politice sau chiar de natură militară.
Concluzie: nu este alarmism, este realism
Slusari nu face doar o prognoză sumbră, ci o radiografie rece și exactă a unui sistem care a existat doar prin voința și banii Moscovei. Colapsul iminent al Transnistriei nu trebuie privit ca o simplă criză locală, ci ca o piesă dintr-un joc geopolitic mai larg, în care Kremlinul caută, din nou, să folosească instabilitatea ca armă politică.
Pentru Moldova, miza nu este doar rezultatul alegerilor din septembrie, ci însăși continuitatea parcursului european și suveran. Să ignorăm semnalele transmise ar fi o eroare istorică.
Rămâne întrebarea: suntem pregătiți?
