Metroul Cluj-Napoca, un proiect cu semne mari de întrebare
Asociația Pro Infrastructură (API) trage un semnal de alarmă miercuri, declarând că proiectul metroului ușor clujean este „e-n plop şi plopu-n aer”. Potrivit API, investiția majoră nu are finanțare asigurată, proiect tehnic finalizat și, implicit, nici autorizație de construire. Organizația își exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la capacitatea Primăriei Cluj-Napoca de a gestiona investiții de o asemenea anvergură.
În ciuda unui avans de peste 230 de milioane de euro plătit către antreprenorul general Gülermak, utilajele de forat tunelurile achiziționate de acesta „zac dezasamblate”, informează News.ro.
„Cu un ordin de începere emis pe 1 septembrie 2023, după o ceremonie electorală de prost gust regizată cu ocazia primei lopeţi din 5 iunie 2024, metroul uşor clujean n-are nici finanţare asigurată, nici proiect tehnic finalizat deci nici autorizaţie de construire, însă debordează de promisiuni”, a declarat miercuri seară Asociația Pro Infrastructură.
Finanțare incertă și probleme cu PNRR
API precizează că Primăria Cluj-Napoca a plătit în 2024 un avans de 232 milioane euro către Gülermak, fonduri primite de la Guvernul Ciolacu. Cu toate acestea, valoarea totală a contractului este de aproximativ 1,8 miliarde € fără TVA.
„Probabil domnul Boc are un plan precis de a face rost de ceilalţi bani necesari ca să acopere valoarea contractului […] Fiindcă n-a fost în stare să pregătească bine şi la timp magistrala, aceasta a fost scoasă de pe PNRR şi pusă pe Programul Transport, însă doar verbal fiindcă n-are nici măcar cererea de finanţare depusă,” a transmis organizația.
Din alocarea de 1,2 miliarde € disponibilă în Programul Transport, doar Magistrala 4 de metrou din București are un contract de finanțare semnat, în valoare de 2,15 miliarde €. Există, de asemenea, cereri din partea altor beneficiari în valoare de 658 milioane € pentru proiecte precum trenul metropolitan Cluj-Napoca, linia tram-train Oradea și modernizarea M2 București.
„Primarul Boc nu se grăbeşte să-şi asigure măcar o parte din restul de 1,5 miliarde € plus TVA cât mai are nevoie. Şi nici nu mai are loc în Programul Transport, unde mai este spaţiu doar de vreo 800 milioane € până când se atinge pragul de supracontractare de 300%, bani iluzorii pe care oricum se bat şi alţii,” au mai adăugat reprezentanții asociației.
Utilaje neasamblate și lipsa infrastructurii de sprijin
Din avansul primit, Gülermak a achiziționat două TBM-uri (mașini de forat tuneluri), estimate la cel mult 30 de milioane €. Cu toate acestea, API subliniază că „ele zac dezasamblate, fără proiect de conectare la o sursă de apă şi energie electrică. Şi fără fabrică de bolţari, prefabricatele din beton care ‘îmbracă’ galeriile săpate de cârtiţele mecanice.”
Asociația critică, de asemenea, faptul că discursul public se concentrează pe o „micro-problemă” (un zid de piloți forați la organizarea de șantier), în timp ce problemele esențiale persistă. „Ni se pare nouă sau suntem luaţi de proşti?!” se întreabă API, reiterând îngrijorarea că Primăria Cluj-Napoca nu are capacitatea de a gestiona investiții majore precum metroul, trenul metropolitan și centura.
Suspiciuni de conflict de interese și solicitări de transparență
Reprezentanții API susțin că „vin tot mai multe semnale că şi Gülermak ne vinde gogoşi… pe care domnul Boc le serveşte mai departe clujenilor.”
Mai mult, se ridică suspiciuni cu privire la supervizorii proiectului, Systra și Metrans, care vor încasa aproximativ 40 milioane €. API consideră că aceștia se află într-un „evident conflict de interese fiindcă tot ei au livrat studiul de fezabilitate găunos care generează acum blocaje în proiectare.”
Asociația Pro Infrastructură solicită transparență, acces la ședințele de progres și contractarea unui manager competent și responsabil care să reprezinte beneficiarul în relația cu antreprenorii și supervizorii.
