Veniturile fiscale din UE la cel mai scăzut nivel din 2011
Comisia Europeană a publicat raportul său anual privind veniturile fiscale, dezvăluind o situație îngrijorătoare: la nivelul Uniunii Europene, veniturile fiscale au atins cel mai scăzut nivel din anul 2011, ajungând la 39% din PIB. Această scădere, atribuită în principal veniturilor reduse din taxele de mediu și din impozitele pe proprietate, survine într-un context de ezitări politice la nivel european, mai ales într-un an electoral precum 2024.
Raportul subliniază că, deși mixul fiscal global a rămas relativ stabil în ultimul deceniu, au existat anumite modificări. Impozitele pe forța de muncă au scăzut la 51,2%, cele pe consum la 26,9%, în timp ce impozitele pe capital au crescut la 21,9%, grație profiturilor mai mari ale întreprinderilor. Comisia Europeană accentuează importanța reducerii impozitelor pe forța de muncă, în special pentru persoanele cu venituri mici, ca o măsură vitală pentru stimularea ocupării forței de muncă.
Lacunele de conformitate și importanța auditurilor fiscale
O altă preocupare majoră evidențiată în raport o reprezintă lacunele în materie de conformitate fiscală. În 2022, Uniunea Europeană a înregistrat o pierdere de venituri din TVA de 89 de miliarde de euro, o sumă semnificativă având în vedere nivelul ridicat al datoriei publice și al deficitelor din statele membre.
Comisia Europeană subliniază importanța auditurilor fiscale ca instrument esențial pentru creșterea veniturilor și îmbunătățirea conformității. Statisticile arată că, în 2022, autoritățile fiscale din UE au efectuat 10 milioane de audituri, reușind să colecteze o sumă suplimentară de 105 miliarde de euro, bani destinați cheltuielilor publice.
Presiunea demografică și adaptarea sistemelor fiscale
Raportul atrage atenția și asupra impactului îmbătrânirii populației asupra sistemelor fiscale europene. Se preconizează că această tendință demografică va spori presiunea asupra bugetelor publice, pe fondul creșterii cheltuielilor cu pensiile și a reducerii forței de muncă. În anumite state membre, ponderea veniturilor fiscale alocate pensiilor publice ar putea crește cu peste 10% între 2022 și 2050.
Această schimbare demografică impune statelor membre să-și reevalueze strategiile fiscale, sugerând că ar putea fi necesar să reducă dependența de impozitele pe forța de muncă și să exploreze alte posibilități de generare a veniturilor.
În ciuda acestor provocări, statele membre au propus aproape 500 de măsuri de reformă fiscală în 2024, având ca scop creșterea veniturilor, asigurarea echității, promovarea sustenabilității și încurajarea investițiilor. Rămâne de văzut în ce măsură aceste măsuri vor reuși să inverseze tendința descendentă a veniturilor fiscale la nivel european.
