Lipsa sistemului antigrindină agravează pagubele după căderile de grindină

Județul Vrancea a fost miercuri, 4 iunie 2025, scena celui mai sever episod de grindină din acest an, care a provocat pagube importante în agricultură și a afectat locuințele și autovehiculele localnicilor din zone precum Vârteșcoiu, Odobești și Focșani.

Această situație alarmantă vine pe fondul faptului că Sistemul Național Antigrindină nu a fost activat în această primăvară, după o tradiție de peste zece ani în care protecția împotriva grindinei era asigurată începând cu luna aprilie, a declarat pentru MonitorulZilei.ro Ionuț Lucian Lazăr, directorul programului UCCG Moldova II Vrancea.

Potrivit lui Lazăr, în ultimul deceniu, sistemul antigrindină a fost o verigă esențială în protejarea culturilor agricole și a bunurilor populației din Vrancea, fiind operaționalizat anual încă din 15 aprilie. „Anul acesta însă, pentru prima dată, sistemul nu a fost pus în funcțiune, iar consecințele sunt evidente. Pierderile produse de grindina cu dimensiuni de peste 3 centimetri sunt greu de estimat în acest moment, însă afectează grav sectorul agricol și gospodăriile din zonele afectate”, a precizat directorul UCCG.

Motivul principal pentru această situație este unul birocratic, dar și rezultatul presiunilor unor grupuri de fermieri care s-au arătat sceptice față de eficiența sistemului, bazându-se mai degrabă pe superstiții și teorii nefondate, subliniază Lazăr. Acesta face un apel la un dialog constructiv între specialiștii din cadrul Sistemului Național Antigrindină și factorii decizionali din Ministerul Agriculturii pentru reluarea urgentă a operațiunilor.

Impactul schimbărilor climatice și necesitatea unui sistem funcțional

Fenomenul de grindină severă este parte a unui trend de intensificare a fenomenelor meteo extreme, iar lipsa protecției poate duce la pierderi economice majore pentru fermieri, dar și pentru economia locală. „Temperaturile ridicate, combinate cu instabilitatea atmosferică accentuată, generează condițiile ideale pentru apariția grindinei mari, iar fără o intervenție promptă, astfel de fenomene vor deveni tot mai frecvente și mai devastatoare”, avertizează Lazăr.

În anul precedent, 2024, sistemul a fost oprit anticipat, cu o lună și jumătate mai devreme decât de obicei, fapt care a expus culturile la riscuri sporite. În 2025, deși operațiunile ar fi trebuit să înceapă în aprilie, ele încă nu au fost demarate din cauza lipsei unei decizii clare din partea autorităților. Directorul UCCG atrage atenția că oprirea sistemului ar implica nu doar pierderi materiale, ci și riscul pierderii a aproximativ 1.500 de locuri de muncă, cu efecte negative asupra șomajului și a cheltuielilor sociale ale statului.

Pentru mai multe informații despre protecția culturilor și fenomenele meteo extreme în zona Moldovei, vizitați secțiunea Actualitate pe MonitorulZilei.ro.

Soluții și perspective

Există tehnologii și metode eficiente de combatere a grindinei, iar reluarea funcționării Sistemului Național Antigrindină este esențială pentru protejarea agricultorilor și a comunităților rurale. Mai multe detalii despre sistem și eforturile de modernizare pot fi găsite pe pagina oficială a Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II.

Fermierii și autoritățile trebuie să colaboreze pentru a elimina neînțelegerile și a găsi soluții viabile, astfel încât astfel de fenomene să nu devină o povară permanentă pentru agricultura românească.