Declarațiile de avere, între transparență și controversă
Într-o declarație controversată din 26 mai 2025, Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu mediul de afaceri, a afirmat că România ar trebui să renunțe la publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, susținând că aceasta este o „tâmpenie” care descurajează profesioniștii să ocupe funcții publice.
Anastasiu a subliniat că, deși ar accepta să depună o astfel de declarație într-un cadru confidențial, publicarea ei este inutilă și invazivă. El a argumentat că transparența în gestionarea fondurilor publice este esențială, dar nu este necesar ca detaliile personale ale demnitarilor să fie expuse publicului larg.
Această declarație a fost făcută la doar trei zile înainte ca Curtea Constituțională a României (CCR) să decidă că declarațiile de avere nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților și copiilor și că publicarea acestora este neconstituțională. Decizia CCR a fost considerată de mulți ca o consolidare a principiului transparenței în administrația publică, în timp ce alții au interpretat-o ca o limitare a accesului cetățenilor la informații esențiale despre integritatea demnitarilor.
Reacțiile la declarația lui Anastasiu au fost mixte. Unii susțin că publicarea declarațiilor de avere poate descuraja corupția și poate spori încrederea publicului în instituțiile statului. Alții consideră că expunerea detaliilor financiare personale poate invada intimitatea demnitarilor și poate fi folosită în scopuri politice.
În acest context, este important să se găsească un echilibru între transparența necesară în administrația publică și protecția vieții private a demnitarilor. De asemenea, este esențial ca orice modificare legislativă în acest domeniu să fie bine fundamentată și să țină cont de principiile statului de drept și de angajamentele internaționale ale României în lupta împotriva corupției.
