Promisiuni de austeritate, dar cheltuieli extravagante: primării din marile orașe alocă miliarde pentru tunsul ierbii
În timp ce România se confruntă cu presiuni internaționale pentru reducerea deficitului bugetar, iar liderii politici vorbesc despre austeritate și tăieri de cheltuieli, unele dintre cele mai mari primării din țară direcționează sume colosale către întreținerea spațiilor verzi. Peste 2,7 miliarde de lei – echivalentul a aproape 9% din deficitul pe care România trebuie să-l recupereze până la finalul anului 2025 – sunt bugetați pentru cosirea ierbii, toaletarea arborilor și alte servicii de întreținere a spațiilor verzi.
Este vorba despre primăriile din Cluj-Napoca, Timișoara, București (inclusiv sectoarele 2 și 3), dar și Târgu Mureș, toate conduse de reprezentanți ai partidelor care, în același timp, proclamă public nevoia de „strângere a curelei”. Surprinzător sau nu, chiar în timp ce are loc formarea unei noi formule de guvernare, cu accent pe reducerea cheltuielilor publice, aceste administrații locale semnează sau reînnoiesc contracte de milioane de euro pentru „spații verzi”.
În contextul deficitului bugetar uriaș, de aproape 30 de miliarde de lei, aceste sume reprezintă o contradicție flagrantă între discursul politic și realitatea administrativă. Președintele Nicușor Dan, instalat recent la Palatul Cotroceni, a indicat, încă din prima zi de mandat, că deficitul va fi prioritatea absolută a viitorului guvern.
Totuși, primăriile menționate continuă să funcționeze într-un ritm de cheltuieli aproape intact. Edilii acestor orașe – fie de la PNL, USR, PSD sau UDMR – s-au întâlnit zilele trecute cu președintele României pentru a discuta soluții privind criza financiară. Dar între declarațiile despre „optimizare bugetară” și alocările pentru gazon proaspăt tuns, diferențele sunt greu de ignorat.
Un exemplu concret vine de la Primăria Sectorului 3, care în 2024 a semnat un contract de peste 100 de milioane de lei pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi. În paralel, edilul sectorului susține public că „susține măsurile de eficientizare fiscală”.
Această realitate stârnește întrebări legitime din partea opiniei publice: cum se justifică astfel de cheltuieli într-un moment în care România este sub lupa Comisiei Europene pentru depășirea plafonului de deficit?
Pentru mai multe articole pe teme financiare și politice, accesează Actualitate – Monitorul Zilei.
