Putin vrea o zonă tampon la granița cu Ucraina
Putin anunță crearea unei „zone tampon”, în timp ce Trump își schimbă poziția privind sancțiunile
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Forțele Armate ale Federației Ruse lucrează la formarea unei „zone tampon” de-a lungul graniței cu Ucraina, cu scopul de a suprima punctele de tragere inamice. Anunțul a fost făcut în cadrul unei întâlniri cu Guvernul rus, unde Putin a subliniat necesitatea deminării zonelor de frontieră din regiunile Kursk, Bryansk și Belgorod, afectate de ostilități și bombardamente. Potrivit liderului de la Kremlin, țintele atacurilor ucrainene sunt, de regulă, obiective pașnice, nu militare.
„Am spus deja: a fost luată decizia de a forma zona tampon de securitate necesară de-a lungul graniței. Forțele noastre armate rezolvă acum această problemă, punctele de tragere inamice sunt suprimate în mod activ, lucrările sunt în curs de desfășurare”, a declarat Putin, citat de agențiile de presă ruse.
Această declarație vine la doar două zile după ce Putin a anunțat că dorește un armistițiu cu Ucraina, o propunere care ridică semne de întrebare cu privire la intențiile reale ale Moscovei. Rămâne de văzut care va fi reacția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Trump și poziția sa fluctuantă
În paralel cu evoluțiile de pe front, se remarcă o poziționare schimbătoare a fostului președinte american Donald Trump față de conflictul din Ucraina. Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), care citează surse familiare cu o convorbire telefonică recentă, Trump le-ar fi spus liderilor europeni că președintele rus Vladimir Putin nu este pregătit să pună capăt războiului, deoarece crede că este pe cale să îl câștige. Această perspectivă, deși nu este nouă pentru liderii europeni, a marcat o premieră prin faptul că a fost exprimată direct de Trump, contrazicând declarațiile sale publice anterioare conform cărora Putin ar dori cu adevărat pacea.
Casa Albă a refuzat să comenteze detaliile convorbirii, făcând referire la o postare a lui Trump pe rețelele sociale în care a descris „tonul și spiritul conversației” cu Putin ca fiind „excelente”.
Deși pare să fi acceptat ideea că Putin nu este pregătit pentru pace, Trump nu a fost determinat să intensifice lupta împotriva Rusiei, așa cum sugerează europenii și președintele Zelenski. Într-o convorbire anterioară cu liderii europeni, duminică, Trump indicase posibilitatea impunerii de sancțiuni în cazul refuzului lui Putin de a accepta o încetare a focului. Însă, luni, el și-a schimbat din nou poziția, arătând că nu este pregătit pentru astfel de măsuri. În schimb, a pledat pentru continuarea rapidă a discuțiilor la nivel inferior între Rusia și Ucraina, mediate de Vatican.
Reacția europeană și „necondiționat”
La convorbirea de luni cu Trump au participat Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Această discuție a fost punctul culminant al unei ofensive diplomatice europene de a-l determina pe Trump să exercite presiune asupra lui Putin.
Deși efortul nu a condus la sancțiuni suplimentare din partea SUA, europenii au perceput unele avantaje. Procesul a clarificat poziția lui Putin – aceea de a nu fi dispus să oprească războiul în acest stadiu – și a subliniat că acum depinde în mare măsură de Europa să sprijine Ucraina. De asemenea, europenii nu cred că o administrație Trump ar opri exporturile de arme americane atâta timp cât Europa sau Ucraina le plătesc.
Un aspect notabil al discuțiilor a fost reticența lui Trump față de termenul „necondiționat” în contextul unei încetări a focului. Deși el însuși a folosit anterior acest termen, a ezitat să îl reitereze în discuțiile cu liderii europeni, care au insistat inițial pe o încetare necondiționată a focului. În cele din urmă, europenii au acceptat să renunțe la acest adjectiv.
Discuțiile de la Vatican sunt așteptate să înceapă la mijlocul lunii iunie, iar modul în care se vor derula și ce rezultate vor produce rămâne de văzut în lumina acestor evoluții diplomatice și militare.
