BREAKING NEWS. Curtea de Apel Ploiești: Hotărârea CCR de anulare a alegerilor poate fi atacată în instanță – act administrativ, nu decizie jurisdicțională
Curtea de Apel Ploiești a stabilit, printr-o decizie care a stârnit reacții puternice în spațiul public, că Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României — prin care a fost anulată procedura electorală prezidențială — poate fi contestată în instanță, fiind un act administrativ cu caracter normativ, nu o decizie jurisdicțională.
Instanța a respins excepția necompetenței invocată de Ministerul Public, apreciind că CCR a acționat într-un cadru care nu implică proceduri contradictorii sau garanții procesuale, cum ar fi dreptul la apărare. Prin urmare, documentul emis nu beneficiază de protecția absolută și imuabilitatea deciziilor constituționale clasice.
De ce este considerat un act administrativ normativ?
Judecătorii Curții de Apel au subliniat că, spre deosebire de deciziile emise în cadrul controlului de constituționalitate, hotărârea din 6 decembrie a fost adoptată fără convocarea părților implicate, fără audieri sau probatoriu, în absența oricărei transparențe. Astfel, aceasta nu îndeplinește criteriile unui act jurisdicțional și trebuie tratată ca un act administrativ cu efecte asupra unui număr nedefinit de cetățeni – adică asupra întregului electorat.
Consecințe juridice importante
În motivarea sa, instanța a invocat articolele 52 și 126 din Constituție, care garantează accesul la justiție pentru oricine este afectat de un act administrativ. De asemenea, a subliniat că nicio normă legală nu exclude posibilitatea de contestare a unui astfel de act emis de CCR atunci când aceasta nu acționează în rol jurisdicțional.
Curtea a reamintit și recomandările Comisiei de la Veneția privind necesitatea existenței unor căi de atac în fața unor decizii administrative cu impact electoral.Hotărârea Curții Constituționale din decembrie 2024, care a anulat rezultatul alegerilor prezidențiale fără ca vreun candidat sau partid să fi solicitat acest lucru și fără o dezbatere publică sau contradictorie, este calificată de Curtea de Apel Ploiești ca fiind un act administrativ normativ. Astfel, ea poate fi atacată în justiție în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Această decizie deschide calea unui precedent important în raportul dintre puterea judecătorească și atribuțiile Curții Constituționale, reafirmând că nicio autoritate nu este mai presus de lege și de drepturile fundamentale ale cetățenilor.
