Curtea Constituțională contestă anularea propriei Hotărârii
Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat vineri că a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești, care a suspendat și a anulat executarea Hotărârii nr. 32/2024, act emis de CCR în legătură cu procedura de alegere a Președintelui României.
Într-un comunicat oficial, CCR critică hotărârea instanței ploieștene, acuzând o încălcare a Constituției și a Legii nr. 47/1992 privind funcționarea Curții. „Actele jurisdicționale ale CCR sunt obligatorii și nu pot fi atacate în contencios administrativ, deoarece nu sunt acte administrative”, se arată în document.
CCR susține că a acționat „pentru a apăra ordinea constituțională” și pentru a preveni „interpretări juridice eronate” privind competențele Curții. Conform instituției, Hotărârea 32/2024 a fost emisă în baza articolului 146 litera f) din Constituție, care îi conferă competența exclusivă de a veghea asupra corectitudinii procesului de alegere a Președintelui.
Decizia Curții de Apel Ploiești a fost una istorică, întrucât a suspendat efectele unei hotărâri CCR — un fapt fără precedent în România. Instanța a motivat că actul contestat nu are caracter jurisdicțional, ci administrativ normativ, deci este supus controlului judecătoresc. Totodată, a subliniat lipsa unei proceduri contradictorii și a garantării dreptului la apărare în adoptarea hotărârii respective.
În prezent, recursul depus de CCR urmează să fie analizat de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță competentă să stabilească dacă hotărârile Curții Constituționale pot fi supuse controlului judiciar în asemenea circumstanțe.
CCR a concluzionat că acest demers juridic este esențial pentru „restabilirea urgentă a ordinii constituționale” și reafirmarea statutului Curții ca instituție independentă, a cărei autoritate nu poate fi contestată de alte instanțe.
