Tensiuni în Balcani: cererea sârbo-bosniecilor de a se alătura alianței militare dintre Ungaria și Serbia
Balcanii sunt din nou în centrul atenției internaționale, cu tensiuni crescânde între națiunile din regiune. Președintele Republicii Srpska, Milorad Dodik, a anunțat vineri intenția de a solicita aderarea la acordul de cooperare militară semnat recent între Serbia și Ungaria. Această declarație a fost făcută în urma vizitei sale la Moscova, unde s-a consolidat poziția sa naționalistă și pro-rusă.
Dodik a subliniat clar: „Republica Srpska nu trebuie să intre niciodată în NATO. Mâine, guvernul nostru va cere să fim incluși în acordul militar cu Serbia și Ungaria. Avem dreptul la asta,” a martusisit liderul sârbo-bosniac, conform televiziunii publice RTRS. Această afirmație semnalează nu doar dorința de consolidare a legăturilor cu Belgradul și Budapesta, ci și o provocare deschisă la adresa politicii occidentale.
Această mișcare vine pe fondul radicalizării pozițiilor lui Dodik, care a reînnoit apelurile pentru separarea Republicii Srpska de Bosnia-Herțegovina și unirea ei cu Serbia. Condamnat recent de justiția din Bosnia la un an de închisoare și cu o interdicție de a ocupa funcții publice timp de șase ani, Dodik este perceput ca un personaj controversat, iar autoritățile bosniace au emis un mandat de arestare pe numele său.
Într-o atmosferă deja tăcută de tensiuni, liderul sârbo-bosniac a acuzat Occidentul că sprijină musulmanii din Bosnia în ceea ce el numește „obsesia de a elimina sârbii” din țară, având astfel un discurs inflamator în contextul unei crize politice profunde. După războiul civil din 1995, Bosnia-Herțegovina rămâne împărțită în două entități autonome: Republica Srpska și Federația croato-musulmană, cu instituții centrale care se luptă pentru a menține o coeziune fragilă.
În acest context complex, aderarea Republicii Srpska la alianța militară dintre Ungaria și Serbia ar putea exacerba și mai mult tensiunile, evidențiind provocările cu care se confruntă Bosnia cu privire la unitatea sa. Pe măsură ce se apropie cea de-a 30-a aniversare a Acordurilor de la Dayton, țara se află într-o criză politică profundă, ridicând întrebări despre viitorul său și stabilitatea regiunii.
Așadar, mișcările lui Dodik și posibila implicare militară a Republicii Srpska în alianțe regionale subliniază o realitate nesigură în Balcani, unde trecutul și provocările prezentului se intersectează, punând în pericol democrația și stabilitatea locală. Este esențial ca actorii internaționali să rămână vigilenți și să promoveze dialogul constructiv pentru a preveni o escaladare a conflictelor în această parte a Europei.
