Autoritățile regimului separatist de la Tiraspol au operat noi modificări în structura instituțiilor cu acces la informații clasificate, printr-un decret semnat de liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Documentul, emis sub numărul 218-рп, actualizează o listă secretizată a funcționarilor din administrația regiunii care dețin competențe în gestionarea „secretelor de stat”.
Actul modifică decretul din 19 august 2015 (nr. 289-рп) și survine în contextul „reorganizării unor organe executive”, potrivit textului oficial. Noile prevederi reflectă o tendință clară de centralizare a informațiilor sensibile și de extindere a controlului politic asupra domeniilor cheie ale administrației.
Extinderea listei funcțiilor sensibile
Printre funcțiile nou incluse în lista celor cu acces la informații clasificate se numără:
- Ministrul dezvoltării digitale, comunicațiilor și mass-media;
- Șeful serviciului de stat pentru sport;
- Șeful serviciului de stat pentru protecția mediului;
- Șeful serviciului de stat pentru arhive și documentație.
De asemenea, sunt reconfirmate funcțiile deja sensibile, precum:
- Primul vicepreședinte al guvernului – ministru al dezvoltării economice;
- Vicepreședintele guvernului – ministru al finanțelor.
Totodată, punctul 27-6 din anexă este eliminat, fără explicații suplimentare, ceea ce poate semnala o eventuală restructurare internă sau o retragere dintr-o zonă de responsabilitate considerată mai puțin strategică.
O mișcare strategică pe fondul tensiunilor regionale
Într-o regiune dominată de incertitudine geopolitică și marcată de războiul din Ucraina, administrația de la Tiraspol își reafirmă autoritatea și controlul asupra canalelor informaționale. Decretul lui Krasnoselski vine într-un moment în care Republica Moldova încearcă să avanseze pe calea integrării europene, iar regimul separatist – sprijinit activ de Federația Rusă – își întărește instrumentele de supraveghere internă și loialitate instituțională.
Specialiști în securitate consideră că astfel de măsuri reflectă o strategie preventivă: reducerea riscurilor de scurgeri de informații, consolidarea regimului autoritar și asigurarea unei structuri instituționale fidele, capabilă să gestioneze atât presiuni externe, cât și disidența internă.
Lipsa transparenței și cadrul legal incert
Deși decretul face trimitere la Constituția regiunii separatiste și la legea transnistreană privind secretul de stat din 1994, întreaga procedură are loc în afara cadrului legal recunoscut de Republica Moldova și comunitatea internațională. Aceasta pune în evidență încă o dată caracterul paralel și neconstituțional al administrației de la Tiraspol, care funcționează cu propriile reguli și structuri instituționale nerecunoscute.
Concluzie: Prin decretul emis pe 9 iulie, regimul de la Tiraspol își întărește controlul asupra aparatului de stat și asupra informațiilor sensibile, consolidându-se într-o logică de stat paralel și militarizat, într-un context regional volatil. Măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de securizare a regimului și menținere a influenței ruse în regiune.
