Căldura extremă, un ucigaș invizibil
Schimbările climatice continue și poluarea au avut un impact devastator asupra sănătății populației europene în ultimele săptămâni, potrivit unui studiu preliminar care analizează efectele valurilor de caniculă din luna iunie 2025.
Conform cercetătorilor, fenomenul a dus la tripla creștere a decesele cauzate de valurile de căldură comparativ cu aceiași perioadă a anului trecut, în contextul creșterii temperaturilor globale și a mediatizării efectelor încălzirii globale.
Potrivit analizei, între 23 iunie și 2 iulie, în doar 11 zile, peste 2.300 de persoane au murit în 12 orașe mari din Europa din cauza temperaturilor extreme, 1.500 dintre decese fiind atribuite direct schimbărilor climatice, explică The Guardian. Cele mai afectate orașe au fost Milano, Paris și Barcelona, unde s-au raportat cele mai mari numere de decese asociate caniculei. Milano a înregistrat 499 de decese, dintre care 317 erau atribuite direct modificărilor climatice, confirmând pericolul iminent al încălzirii globale.
Londra a fost și ea martor la un număr semnificativ de decese, cu 273 de cazuri, dintre care 171 au fost atribuite influenței umane asupra climei, evidențiind impactul direct al poluării și al încălzirii globale asupra sănătății populației. Specialiștii spun că această creștere alarmantă a mortalității nu se limitează doar la numerele oficiale, deoarece multe dintre victime au murit în locuințe sau spitale, fără a fi în atenția mass-media sau a populației generale.
„Acțiunea silențioasă a valurilor de căldură face ca acestea să fie adevărați ucigași tăcuți”, afirmă Malcolm Mistry, epidemiolog la London School of Hygiene & Tropical Medicine. El avertizează că, deși numărul de decese raportate aparent este mic în anumite state, efectele căldurii extreme au fost mult mai extinse, fiind responsabile pentru mii de decese fără ca publicul larg să fie conștient de această realitate.
Pentru persoanele în vârstă, riscul a fost și mai mare, fiind înregistrate 88% din decese la persoane peste 65 de ani. Cercetătorii subliniază că această amenințare cu efect întârziat și invizibil trebuie luată în considerare în politicile de sănătate pública, pentru a putea implementa măsuri de protecție eficientă.
