ANCA HENDEA: PRIMUL MINISTRU sau PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI?

Departe de mine intenția de a genera acum o dezbatere filologică. Ar fi chiar hilar să mai iscăm o controversă, la câte voci concurează în spațiul public pentru o poziție fruntașă în prime-time.  Mă gândesc, însă, că premierul Bolojan, prim-ministru al României, e primul ministru din istoria noastră recentă care inițiază reforma profundă a statului, asumându-și  costuri de imagine greu de anticipat.

Înțelegem că, în această vară, se vor aplica trei pachete de măsuri care au ca scop disciplinarea bugetară a României. Finalitatea acestor măsuri este să ofere statului posibilitatea de a susține finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor, „corectarea deficitului bugetar” și „dinamizarea absorției fondurilor europene”, conform afirmației premierului, care le consideră  urgențe și priorități naționale.

CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/06/19/anca-hendea-un-joc-serios-deloc-in-joaca/

Majoritatea statelor înregistrează deficit bugetar, dar România are, în acest an, cel mai mare deficit bugetar dintre toate țările europene și al doilea cel mai mare deficit al României, din ultimii 30 ani, după cel din anul 2010. Acum, deficitul este 9,3%, în 2010 era 9,4%. Știm ce a urmat atunci: TVA 24 %, tăieri salariale substanțiale ( 25%) și a ajutoarelor sociale cu 15%.

Tot în 2010, Grecia era retrogradată la junk, după ce se descoperise, cu un an înainte, că manipulase statisticile fiscale, pentru a cosmetiza un deficit de 15%. Toți investitorii instituționali au fost obligați să vândă titlurile grecești, randamentele obligațiunilor au explodat, prețul obligațiunilor de stat a scăzut dramatic, băncile grecești au înregistrat pierderi substanțiale, populația a retras masiv depozitele din bănci, creditarea sectorului privat a fost limitată dramatic, plățile către furnizorii de servicii, spitale, școli, în sectorul de construcții au întârziat, creându-se blocaje dramatice pe fluxul comercial. Șomajul a depășit 27%, iar în rândul tinerilor a trecut de 50%, afectând serios consumul și investițiile.  Situația a fost atât de dramatică și, implicit, greu de redresat, credibilitatea financiară atât de viciată, încât, în 2015, Banca Centrală Europeană  a refuzat extinderea liniei de finanțare de urgență pentru băncile grecești, urmând instituirea controalelor de capital: închiderea băncilor pentru perioade variabile de timp, limitarea retragerilor de numerar la 60 EUR/persoană/zi, blocarea  transferurilor externe, cu unele excepții, imposibilitatea folosirii în străinătate a cardurilor emise de băncile grecești etc. Unele dintre consecințele acelei situații nu sunt pe deplin înlăturate nici astăzi.

Se pare că Ministerul român de Finanțe a avertizat, încă din perioada august-decembrie 2024, despre pericolul intrării României în incapacitate de plată, iar în luna octombrie a transmis premierului de atunci și Președinției o informare oficială, asumată prin semnăturilor ministrului și a secretarilor de stat, cu privire la posibilitatea nerespectării țintei asumate de deficit și despre consecințele generate de această situație: intrarea în incapacitate de plată a statului, refuzul de a mai fi împrumutați, limitarea accesului la fonduri europene.

CITEȘTE ȘI: https://monitorulzilei.ro/2025/06/13/vals-vals-fals/

Care ar fi consecințele pentru români? Oprirea investițiilor începute, nerambursarea sumelor din PNRR, imposibilitatea de a plăti salarii, pensii, subvenții,  burse etc. Adică junk, după model grecesc!!!

Primul pachet fiscal  anunțat românilor

Cu toții am așteptat 1 iulie cu neliniște, pentru anunțarea măsurilor de corectare a deficitului anunțat.  Șopteam, filosofic, în grupul de prieteni: „vin vremuri dificile.” Ne-am spus în barbă: „ Asta e. Va fi greu.” Dar de miercuri, după conferința de presă a premierului Ilie Bolojan, niciun cuvânt nu mai e suficient de cuprinzător. Valul seismic a fost declanșat, unda de șoc se propagă,  presupunerile au devenit certitudine prin publicarea Ordonanței de Urgență nr.36/2025 în Monitorul Oficial 613 din 30 iunie 2025 și prin susținerea acestor măsuri  în conferința de presă de către prim – ministrul României. În sedința de Guvern din 4 iulie 2025 a fost adoptat proiectul de lege care reglementează pachetul de măsuri fiscal-bugetare, care va fi adoptat prin asumarea răspunderii guvernului, la începutul săptămânii viitoare.

Înțelegem că este primul, dintr-o serie de trei pachete care vor fi adoptate înainte de 1 septembrie. Acesta este pachetul care conține măsuri  structurale, al doilea și al treilea  vor fi cele care vor corecta inechitățile sociale grave care au condus la crearea faliei dintre stat și cetățean.

Mă privește și pe mine deficitul bugetar?

Cauzele concrete ale deficitelor sunt specifice fiecărei țări și fiecărei perioade, dar cauzele general acceptate sunt: cheltuielile publice excesive, reducerea impozitelor, adoptarea unor programe sociale disproporționate față de capacitatea unui stat de a le susține, scăderea activităților economice, colectarea defectuoasă a taxelor și a impozitelor. Orice creștere a cheltuielilor guvernamentale trebuie însoțită de creșterea veniturilor la buget, lucru care nu s-a întâmplat în România ultimilor ani. Au beneficiat doar „specialii” de facilități, avantaje? Clar NU! Deși unii au profitat mai mult decât alții,  acum toți suntem cu spatele la zid,  pentru că am cheltuit mai mult decât ne-am fi putut permite.

CITEȘTE ȘI:https://monitorulzilei.ro/2025/06/19/anca-hendea-un-joc-serios-deloc-in-joaca/

Situația la zi?

România este monitorizată atent de agențiile de rating și de Comisia Europeană. Măsurile care se așteaptă de la țara noastră trebuie luate rapid, planul de corecție trebuie să fie credibil și sustenabil. Adică măsurile de sistem, structurale, din primul pachet, trebuie implementate, nu doar  adoptate.

Românii așteaptă, însă, pachetele care conțin măsuri de justiție socială, de reparare a încrederii în instituțiile statului și în cei care le conduc. Premierul Bolojan nu poate   rămâne la nivelul fabulei lui Grigore Alexandrescu, replicând o situație de pe la 1840: „Voi egalitate, dar nu pentru  căței.  Aceasta între noi adesea o vedem, Și numai cu cei mari egalitate vrem”. Tocmai pentru că românii așteaptă ca el să fie nu doar prim-ministru al României, ca mulți alții înaintea lui, ci și primul ministru al țării.