Universitățile românești în criză

Anul universitar 2025 începe sub semnul incertitudinii pentru multe instituții de învățământ superior din România. Deși au fost alocate peste 68.000 de locuri/granturi bugetate pentru studiile de licență, realitatea demografică și rezultatele Bacalaureatului indică faptul că aceste locuri nu vor putea fi ocupate în totalitate. Potrivit Ministerului Educației, doar aproximativ 50.000 de absolvenți de liceu ar putea opta pentru continuarea studiilor universitare în țară.

Această situație este agravată de mai mulți factori. În primul rând, rata de promovare la examenul de Bacalaureat din acest an este mai scăzută decât în 2024. Rata cumulată de promovare înainte de contestații este de 74,3%, iar chiar și în cazul unei creșteri de aproximativ 2% după contestații, nivelul rămâne sub cel al anului trecut. În plus, aproape 25% dintre absolvenți au declarat că nu doresc să continue studiile universitare, preferând fie o școală postliceală, fie intrarea rapidă pe piața muncii. Alți 10% iau în calcul studiile în străinătate.

Această dinamică determină o presiune enormă asupra universităților, mai ales a celor mici sau din orașe cu atractivitate scăzută. Conform unei analize realizate de Monitorul Zilei – secțiunea Educație, tot mai multe instituții universitare riscă să nu își mai ocupe locurile, iar în lipsa studenților și a finanțării, unele ar putea fi forțate să fuzioneze sau chiar să se închidă.

Salvarea pentru unele universități a venit în ultimii ani din partea studenților maturi sau a celor care au urmat o a doua facultate, precum și a studenților străini atrași de taxele mai mici comparativ cu cele din alte țări europene. Cu toate acestea, numărul lor nu este suficient pentru a acoperi golurile generate de scăderea demografică și lipsa de interes pentru studiile superioare în rândul tinerilor.

Ministerul Educației a avertizat că această tendință poate afecta profund structura sistemului universitar românesc. Universitățile de top din centrele mari (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara) vor continua să atragă un număr mare de candidați, chiar și pe locurile cu taxă. În schimb, instituțiile mai puțin performante, care nu s-au adaptat la cerințele pieței muncii sau nu au investit în infrastructură digitală și în programe actualizate, ar putea rămâne fără studenți, cu impact direct asupra bugetului.

În acest context, se discută din ce în ce mai des despre restructurarea rețelei universitare, un proces care ar putea include fuziuni între instituții, dezvoltarea de consorții academice regionale sau reconversia anumitor facultăți în centre de cercetare sau formare profesională avansată.

Pentru mai multe informații legate de criza din învățământul universitar românesc și perspectivele de reformă, accesează Monitorul Zilei – Actualitate. De asemenea, date detaliate privind rezultatele Bacalaureatului și politicile Ministerului Educației sunt disponibile și pe site-ul oficial al Ministerului Educației.