Refacerea planșeului de la Unirii, o structură cu risc de prăbușire

În inima Capitalei a demarat cel mai amplu proiect de infrastructură al momentului: refacerea planșeului de la Unirii, o structură critică, aflată de câțiva ani în risc oficial de prăbușire. Proiectul, de o complexitate deosebită, vizează consolidarea unei zone vitale pentru circulația urbană.

Pentru mulți bucureșteni, natura exactă a planșeului de la Unirii rămâne un mister. Contrar percepției comune că ar fi o „farfurie” imensă care susține Piața și Parcul Unirii, planșeul este de fapt un pod masiv peste canalul Dâmbovița. Această structură impresionantă are o lățime de 32 de metri, o grosime variabilă între 80 și 120 de centimetri și o lungime considerabilă de 360 de metri, traversând o parte din Parcul Unirii în diagonală.

De la viziunea futuristă la degradare critică

Planșeul își începe traseul în zona Hanului lui Manuc, în dreptul străzii Căldărari, acolo unde Dâmbovița intră în subteran, și se termină acolo unde râul iese la suprafață, la intersecția dintre Bulevardele Unirii și Dimitrie Cantemir.

Construit în anul 1934, planșeul făcea parte dintr-un plan futurist de acoperire integrală a Dâmboviței. Acest proiect ambițios a fost inițiat de primarul de atunci, Dem. I. Dobrescu, poreclit de bucureșteni „Primarul-Târnăcop” datorită viziunii sale expansive în materie de infrastructură, și a fost continuat de primarul Alexandru G. Donescu.

Astăzi, aproape un secol mai târziu, situația tehnică a planșeului este alarmantă. Conform expertizelor, structura se află într-o „stare tehnică nesatisfăcătoare”, prezentând degradări severe, stalactite, defecte și infiltrații. Urgența refacerii sale este maximă, având în vedere riscul iminent de prăbușire.