Fierbe din nou Orientul Mijlociu
Tensiuni în Orientul Mijlociu: Iranul pregătește un răspuns masiv la un potențial atac Israelian, Statele Unite fac apel la prudenta
Tensiunile în Orientul Mijlociu ating cote alarmante, pe măsură ce Iranul și Israelul se pregătesc pentru un posibil conflict militar. Reprezentanți de rang înalt ai guvernului și conducerii militare iraniene s-au întâlnit pentru a discuta opțiunile de lovire a Israelului în cazul unui atac israelian, scrie ziarul New York Times, citând o sursă de la Teheran.
Planul de răspuns al Iranului: „Sute de rachete balistice”
Conform sursei iraniene citate de NYT, Teheranul a dezvoltat deja un plan detaliat pentru un atac de represalii asupra Israelului. Acesta include un contraatac imediat, folosind „sute de rachete balistice”. Declarația vine în contextul în care joi, comandantul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), Hossein Salami, a subliniat că forțele armate iraniene sunt „pregătite pentru orice scenariu” și că IRGC „are o strategie” în acest sens.
Escaladare preocupantă
Informațiile despre planurile de război iraniene apar în contextul unor rapoarte anterioare din presa americană, care indicau îngrijorarea serviciilor de informații americane cu privire la un posibil atac israelian asupra instalațiilor nucleare iraniene. Mai mult, CBS a raportat că Israelul este deja pregătit să lanseze o operațiune militară în Iran. Aceste informații au determinat autoritățile americane să solicite concetățenilor să părăsească regiunea.
Amenințări reciproce și poziția SUA
Amenințările nu se limitează doar la axa Iran-Israel. Iranul a avertizat că va ataca bazele militare americane din Orientul Mijlociu în cazul unui conflict cu Statele Unite, după ce președintele american Donald Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la ajungerea unui acord în dosarul nuclear iranian. Ministrul iranian al Apărării, Aziz Nasirzadeh, a declarat că „bazele lor sunt la porțile noastre”, subliniind că „Statele Unite ar trebui să părăsească regiunea”.
Donald Trump a confirmat o deplasare a personalului american în regiune, avertizând că „ar putea să fie un loc periculos” în zilele următoare. Președintele american a reiterat că Statele Unite nu vor permite Iranului să dezvolte arma nucleară, afirmând categoric: „Nu vom permite asta”. Măsuri de precauție au fost deja luate, Statele Unite reducând efectivele Ambasadei din Irak și autorizând „plecarea voluntară” a membrilor familiilor militarilor din instalațiile americane din întregul Orient Mijlociu.
Negocieri nucleare pe muchie de cuțit
Tensiunile se amplifică și pe fondul negocierilor privind dosarul nuclear iranian, care se desfășoară cu dificultate. Deși Iranul și Statele Unite au participat la cinci runde de negocieri mediate de sultanatul Oman, un acord pare tot mai improbabil. Donald Trump a declarat că este „mult mai puțin încrezător” într-un acord, acuzând Iranul că „tergiversează”.
Principalul punct de blocaj rămâne problema îmbogățirii uraniului. Statele Unite cer ca Iranul să renunțe definitiv la îmbogățirea uraniului, cerere pe care Teheranul o respinge categoric, argumentând că este contrară Tratatului Neproliferării Nucleare (TNP). Potrivit Agenției Internaționale a Energiei Atomice (AIEA), Iranul îmbogățește uraniu la un nivel de 60%, mult peste pragul de 3,67% stabilit prin Acordul de la Viena din 2015, din care Donald Trump a retras unilateral Statele Unite în 2018. Pentru fabricarea unei bombe atomice este necesar un nivel de 90% al îmbogățirii.
Rezoluția AIEA și amenințarea cu sancțiuni
În acest context tensionat, AIEA a avut o reuniune trimestrială la Viena, unde europenii și Statele Unite au prezentat o rezoluție prin care condamnă „nerespectarea” de către Iran a obligațiilor sale. Adoptarea acestei rezoluții ar putea oferi argumente pentru declanșarea unui mecanism care permite o restabilire a sancțiunilor impuse de către ONU Iranului, o clauză prevăzută în Acordul de la Viena din 2015 (JCPoA). Iranul a amenințat că își va reduce cooperarea cu AIEA în cazul adoptării acestui proiect de rezoluție.
Criza din Orientul Mijlociu rămâne extrem de volatilă, cu riscul unei escaladări militare care ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreaga regiune și la nivel global.
