România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra echilibrului său fiscal, pe măsură ce cheltuielile publice continuă să crească într-un ritm alarmant, depășind semnificativ creșterea veniturilor bugetare. Potrivit unei analize recente a Ziarului Financiar, deși deficitul bugetar a rămas relativ stabil în ultimele cinci luni la 3,4% din PIB, creșterea accelerată a cheltuielilor reprezintă o preocupare majoră pentru stabilitatea economică a țării.
Cheltuielile Statului, un Avans de 25% față de Anul Trecut
Concret, statul român a cheltuit până la finalul lunii mai a acestui an 320 de miliarde de lei, în timp ce veniturile au însumat doar 256 de miliarde de lei. Ceea ce este și mai îngrijorător este ritmul de creștere a cheltuielilor: în luna mai 2025, cheltuielile statului au „explodat” cu 25% față de luna mai 2024, ajungând la 60 de miliarde de lei. În aceeași perioadă, veniturile au crescut cu doar 13%, de la 42 la 48 de miliarde de lei.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, veniturile au crescut cu 14%, iar cheltuielile cu 12%. Deși aceste cifre indică un avans pozitiv al colectării, este evident că nu este suficient pentru a tempera ritmul accelerat al cheltuielilor.
Presiunea asupra Obiectivelor Europene
Chiar dacă la nivel de primele cinci luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus ușor, de la 3,41% la 3,4% din PIB, această diferență este nesemnificativă în contextul creșterii continue a cheltuielilor.
Ca stat membru al Uniunii Europene, România are obligația de a-și menține deficitul bugetar sub 3% din PIB și datoria publică sub 60% din PIB. România se află sub incidența procedurii de deficit excesiv încă din 2020, având impus un plan de ajustare pe termen mediu care vizează readucerea deficitului sub 3% până cel târziu în anul 2030.
Nerespectarea acestor angajamente nu atrage sancțiuni pecuniare din partea Comisiei Europene, deoarece acestea se aplică doar țărilor care au adoptat moneda euro. Totuși, Uniunea Europeană poate exercita presiuni semnificative prin limitarea accesului la fondurile europene, inclusiv prin suspendarea plăților pentru proiectele în curs. Aceasta ar putea avea un impact serios asupra dezvoltării României și a capacității sale de a investi în proiecte esențiale.
Implicații și Perspective
Situația actuală subliniază necesitatea stringentă a unor măsuri fiscale riguroase pentru a controla cheltuielile publice și a asigura o creștere sustenabilă a veniturilor. Fără o ajustare semnificativă, presiunea asupra bugetului de stat va continua să crească, punând în pericol stabilitatea macroeconomică a țării și relația cu partenerii europeni.
