Ce țară europeană e pregătită să îl înfrunte pe Donald Trump

Spania va avea o poziție „proprie și curajoasă” la Summitul NATO privind creșterea cheltuielilor militare, opunându-se țintei de 5% din PIB

Premierul spaniol Pedro Sanchez este pregătit să adopte o poziție „proprie și curajoasă” la summitul NATO de la Haga, programat pentru 24 și 25 iunie, în cadrul dezbaterilor privind creșterea cheltuielilor militare. Guvernul spaniol consideră că propunerea de a aloca 5% din PIB pentru apărare este „arbitrară” și anticipează că nu va fi singur în exprimarea acestei rețineri.

Potrivit unor surse guvernamentale de la Madrid, Spania și-a îndeplinit deja angajamentul actual de a aloca 2% din PIB pentru bugetul apărării și consideră că o creștere la 5%, chiar și pe un anumit orizont de timp, este nejustificată. Madridul estimează că și alte state membre ale Uniunii Europene împărtășesc îndoieli semnificative cu privire la fezabilitatea și oportunitatea unei asemenea creșteri.

Deși poziția finală a premierului Sanchez va fi definită în timpul dezbaterilor de la summit, sursele guvernamentale spaniole au subliniat că aceasta va fi „proprie și curajoasă.” Guvernul spaniol, o coaliție de stânga, anticipează un summit dificil sau cel puțin complicat, dar insistă că există și alte țări membre ale UE care „nu sunt dispuse să accepte 5%” din PIB pentru bugetele militare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus joia trecută oficial ca liderii statelor membre să accepte la summit o creștere a bugetelor apărării la 5% din PIB. Această propunere este defalcată în 3,5% din PIB strict pentru apărare și încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, cum ar fi infrastructura. Spre deosebire de acordul din 2014, când aliații au stabilit să-și crească bugetele apărării la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, Rutte urmărește ca statele membre să se angajeze la „planuri anuale care să indice creșterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%.”

Rutte a argumentat că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare și le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetățeni. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați,” a conchis Secretarul General al NATO.