Guvernul renunță la taxa pe tranzacții bancare, dar „solidaritatea” rămâne: Austeritate cu două fețe?
În timp ce românii respiră ușurați la auzul veștii că taxa pe tranzacțiile bancare, considerată „aberantă” chiar și de reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR), a fost abandonată, o altă măsură fiscală controversată, „taxa de solidaritate” sau impozitul progresiv, continuă să fie dezbătută aprig în culisele negocierilor dintre partidele politice.
Aceste discuții, care vizează impunerea unor măsuri de austeritate în viitorul guvern, ridică semne de întrebare cu privire la echitatea și eficacitatea politicilor economice propuse.
PSD, deși renunță la taxa pe tranzacții bancare, pare hotărât să mențină propunerea de impozit progresiv, susținând că această măsură este necesară pentru a reduce inegalitățile sociale și pentru a respecta recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), la care România aspiră să adere. Argumentul invocat este că impozitul progresiv ar reduce veniturile celor mai bine plătiți, redistribuind o parte din aceste resurse către cei cu venituri mai mici. Cu toate acestea, criticii acestei măsuri susțin că impozitul progresiv ar putea descuraja investițiile, ar stimula evaziunea fiscală și ar genera o migrație a forței de muncă înalt calificate către alte țări.
PNL, USR și Nicușor Dan, pe de altă parte, se concentrează pe „reducerea risipei” din sectorul bugetar și pe „punerea la slăbit a statului supraponderal”. Deși aceste obiective sunt lăudabile, nu este clar cum vor fi atinse, având în vedere presiunile politice și influența grupurilor de interese care gravitează în jurul aparatului de stat.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a subliniat că partidul său nu a renunțat la impozitul progresiv și că această măsură este susținută de instituțiile financiare internaționale. Cu toate acestea, el nu a menționat faptul că OECD, deși recomandă impozitarea progresivă, a criticat în repetate rânduri nivelul ridicat al taxelor pe muncă din România. Monitorul Zilei a analizat în detaliu această contradicție, arătând că România se află printre țările cu cea mai mare povară fiscală asupra salariilor, ceea ce descurajează crearea de locuri de muncă și atrage după sine un nivel ridicat al economiei subterane.
În realitate, pare că ceea ce se propune este doar o rearanjare a poverii fiscale, în care anumite grupuri sunt favorizate în timp ce altele sunt penalizate. [Link intern: Un studiu despre impactul diferitelor sisteme de impozitare asupra economiei românești]. Ideea că impozitul progresiv ar genera mai mulți bani la buget este pusă sub semnul întrebării de experți, care atrag atenția asupra faptului că o fiscalitate excesivă descurajează investițiile.
