România și Bulgaria: -strategii diferite pentru modernizarea forțelor aeriene 

 În timp ce ambele națiuni de pe flancul estic al NATO, România și Bulgaria, se angajează în modernizarea flotelor lor aeriene, trecând de la vechile avioane de luptă sovietice, strategiile adoptate diferă semnificativ, iar România pare să avanseze într-un ritm mult mai rapid, potrivit unei analize recente a Mediapool.bg.

Bulgaria a ales să investească în avioane de luptă noi, F-16 Block 70, dintre care doar unul a fost livrat până în prezent. Această decizie implică o dependență pe termen lung de F-16, cel puțin pentru următoarele trei decenii, fără a avea, în prezent, o cale clară către avioanele de generația a cincea, F-35.

În contrast, România a adoptat o abordare mai pragmatică, optând pentru achiziția de avioane F-16 second-hand, dar modernizate. Această strategie i-a permis României să-și elimine complet dependența de avioanele de luptă sovietice și să pregătească terenul pentru tranziția ulterioară către avioanele F-35.

Diferențe de cost și experiență

Există disparități financiare considerabile între cele două programe. România a achiziționat primele 17 avioane F-16 MLU din Portugalia, în două tranșe, între 2014 și 2019, la un cost total de 630 de milioane de euro, incluzând modernizări, suport logistic și instruire. Ulterior, în 2022, România a semnat un acord de 400 de milioane de euro cu Norvegia pentru 32 de avioane F-16 suplimentare. În total, pentru 49 de avioane F-16 uzate, dar modernizate, care vor fi utilizate încă 10-15 ani, precum și pentru piese de schimb și programe de modernizare, România plătește aproximativ 1,3 miliarde de euro. Un aspect cheie al programului românesc este că o mare parte din mentenanță și modernizare este efectuată la Aerostar Bacău, o companie autohtonă.

Pe de altă parte, Bulgaria a achiziționat 16 avioane F-16 noi în două tranșe, pentru o sumă totală de 2,5 miliarde de dolari. Deși parametrii contractului sunt clasificați, surse oficiale sugerează că armamentul inclus ar putea fi insuficient.

Provocări în instruirea piloților și infrastructură

România are deja o experiență vastă în operarea F-16, primele șase avioane aterizând la Baza Aeriană 86 Fetești (Borcea) în septembrie 2016. Avioanele românești au început să fie folosite integral în misiuni de protecție a spațiului aerian în primăvara anului 2019.

Cea mai mare provocare pentru ambele țări rămâne instruirea piloților. România, care va avea în total 49 de avioane F-16 până la sfârșitul anului, încă se confruntă cu un deficit de piloți. Cu toate acestea, a instituit un Centru European de Instruire al avioanelor F-16 la Baza Aeriană Fetești în 2023, în parteneriat cu Olanda și Lockheed Martin. Deși scopul principal al acestui centru este instruirea piloților ucraineni de F-16, majoritatea piloților instruiți până în prezent au fost români, iar primii piloți ucraineni au sosit în septembrie 2024. Acest centru oferă oportunități și pentru Forțele Aeriene Bulgare.

Bulgaria se așteaptă să primească 8 avioane F-16 până la sfârșitul anului, din cele 16 achiziționate, dar va continua să se bazeze pe vechile MiG-29 pentru câțiva ani. Experții estimează că va dura cel puțin doi ani pentru ca Bulgaria să stăpânească complet F-16. Deși Ministerul Apărării bulgar susține că vor fi suficienți piloți instruiți, informațiile neoficiale indică returnarea unor piloți bulgari din Statele Unite din cauza nefinalizării instruirii.

În ceea ce privește infrastructura, Bulgaria se confruntă cu întârzieri semnificative în modernizarea Bazei Aeriene Graf Ignatievo, unde costurile au crescut exponențial de la 150 de milioane de euro la peste 350 de milioane de euro. România, pe de altă parte, modernizează agresiv bazele aeriene, cel mai ambițios proiect fiind cel de la Mihail Kogălniceanu (MK), care va deveni o bază militară NATO strategică, cu o investiție de peste 500 de milioane de euro până la mijlocul anilor 2030.

Perspectiva F-35 și dezbaterea publică

România a făcut deja pasul decisiv către avioanele de generația a cincea, semnând la sfârșitul anului trecut un contract de 6,5 miliarde de dolari pentru 32 de aeronave F-35, cu livrări așteptate după 2030. Planul este ca România să aibă 48 de avioane F-35 până la începutul anilor 2040.

În Bulgaria, programul F-16 a fost ținta unor campanii puternice din partea cercurilor și partidelor pro-ruse, generând dezbateri publice continue despre alegerea tipului de avion. În România, deși a existat o dezbatere inițială între Eurofighter și Gripen, decizia pentru F-16 nu a generat scandaluri majore, iar discursul public a fost constant că F-16-urile uzate sunt o măsură temporară înaintea achiziției F-35.

Cooperarea activă între România și Bulgaria, ambele membre ale Flancului Estic al NATO, este esențială pentru consolidarea apărării regionale. Experiența acumulată de România în tranziția la avioanele F-16 și în instruirea piloților, inclusiv prin Centrul European de Instruire, reprezintă o resursă valoroasă de care Bulgaria ar putea beneficia pe viitor.