Obiectivul major al conflictului Ruso-Ucrainean

Moscova dezvăluie obiectivul final al „Operațiunii Speciale”: Uniune statală Rusia-Ucraina-Belarus. Fost general rus avertizează asupra „Restaurării Lumii Ruse”

 Obiectivul ultim al invaziei ruse în Ucraina, denumită de Kremlin „operațiunea militară specială”, este crearea unei „uniuni statale” între Rusia, Ucraina și Belarus. Declarația a fost făcută vineri de deputatul rus Viktor Sobolev, membru în Comisia de apărare din Duma de Stat (camera inferioară), într-un interviu acordat canalului de televiziune RTVI, citat de publicația independentă The Moscow Times și preluat de AGERPRES.

Potrivit lui Sobolev, acest demers vizează „restaurarea lumii ruse «russkii mir» în limitele granițelor sale naturale”. Fostul general-locotenent al armatei ruse, în vârstă de 75 de ani, a avertizat că, în caz contrar, „s-ar putea să nu putem să ne păstrăm țara”, subliniind necesitatea unei „armate puternice, bine antrenate și bine înarmate” pentru a atinge acest scop.

„Suntem cu toții ruși” – o reinterpretare istorică

Sobolev și-a justificat viziunea prin invocarea unor personalități istorice din secolele X-XII, afirmând: „Suntem cu toții ruși. Kievul este mama orașelor rusești, Vladimir, marele cneaz al Kievului, a fost rus, Iuri Dolgoruki (cneaz în Rusia Kieveană), Iaroslav cel Înțelept, marele cneaz al Novgorodului și al Kievului, au fost, de asemenea, ruși. De aceea, trebuie să apărăm lumea rusă.”

Această abordare contrazice perspectivele istoricilor occidentali, care susțin că Rusia își are originea în ducatul Moscovei, și nu în Rusia Kieveană, o entitate invocată frecvent de clasa politică de la Moscova de la declanșarea invaziei în februarie 2022.

Obiectivele inițiale ale invaziei și realitatea pe teren

Declarația lui Sobolev contrastează puternic cu obiectivele inițiale enunțate de președintele rus Vladimir Putin la 24 februarie 2022. Atunci, Putin a afirmat că scopul „operațiunii militare speciale” era „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei, precum și protejarea locuitorilor din Donbas.

Cu toate acestea, realitatea de pe teren a arătat o creștere dramatică a victimelor civile. The Moscow Times a remarcat că în mai puțin de un an de acțiuni militare, în Donețk și Lugansk au fost uciși mai mulți civili decât în cei șapte ani dinaintea invaziei. Un raport al Dariei Morozova, comisarul pentru drepturile omului al regimului pro-rus din Donețk, indică 1.089 de civili morți. Datele ONU centralizate până la finalul lui 2024 arătau un număr de 12.500 de victime civile în Ucraina, dintre care 650 de copii.

Mai mult, decizia Rusiei de a preveni apropierea „mașinii militare a NATO” de granițele sale a avut un efect contrar. Războiul a determinat state vecine, odinioară nealiniate, precum Finlanda și Suedia, să adere la Alianța Nord-Atlantică. Finlanda a devenit membră NATO pe 4 aprilie 2023, având o frontieră comună de aproape 1.300 km cu Rusia, iar Suedia a aderat pe 7 aprilie 2024, anunțând o prezență militară consolidată pe insula Gotland, la 330 km de exclava rusă Kaliningrad.

Critici interne și costurile războiului

Evgheni Prigojin, liderul mercenarilor Wagner, decedat în august 2023, a fost unul dintre cei care au criticat eșecul obiectivelor inițiale ale războiului. El a susținut că Rusia a provocat o „pompare” de arme în armata Kievului, transformând-o într-o forță mult mai puternică. „Dacă aveau, să zicem, 500 de tancuri înainte de începerea „operațiunii speciale”, acum au 5.000. Dacă atunci aveau 20.000 de luptători bine instruiți, acum au 400.000. Cum am demilitarizat-o? Dimpotrivă, am militarizat-o într-un mod infernal”, declarase Prigojin înainte de a se răzvrăti împotriva conducerii armatei ruse în iunie 2023.

Negocieri și amenințări

După o pauză de trei ani, negocierile directe între Rusia și Ucraina au fost reluate pe 16 mai 2025. The Economist a raportat că Moscova a cerut controlul asupra celor patru regiuni ucrainene – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie – pe care le-a anexat în septembrie 2022, deși nu le-a cucerit încă în totalitate. Vadim Medinski, șeful delegației ruse la negocieri, a amenințat că Rusia poate lupta „încă cinci, chiar 20 de ani”

Putin a insistat recent că războiul se va încheia doar odată ce „cauzele sale profunde” vor fi eliminate, reiterând o declarație din 2021 conform căreia Ucraina a fost „transformată într-o antiteză a Rusiei”, lucru cu care „nu ne vom împăca niciodată”.

Costurile umane ale conflictului sunt, de asemenea, semnificative. Potrivit The Moscow Times, pe baza unor date verificabile, în trei ani de război, fiecare dintre părțile beligerante ar fi pierdut cel puțin câte 400.000 de soldați. Pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu ucrainean capturat de la 24 februarie 2022, Rusia ar fi plătit cu viața a câte cinci soldați.