George Simion contestă rezultatul alegerilor prezidențiale la CCR, acuzând fraudă și implicare externă
George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, a depus o contestație la Curtea Constituțională a României (CCR) privind rezultatul turului al doilea al scrutinului, invocând atât motive politice, cât și juridice. Simion acuză o campanie de dezinformare masivă, intervenția unor actori statali externi (Franța, Republica Moldova, Polonia, Spania) și a unor entități non-statale, precum și manipularea rezultatelor de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Conform rezultatelor primului tur de scrutin, George Simion a obținut 40,96% din voturi, iar Nicușor Dan 20,99%. Simion susține că, ulterior primului tur și pe parcursul campaniei pentru turul al doilea, a avut loc o „operațiune de dezinformare a electoratului și de denigrare” a sa, continuată chiar și în ziua alegerilor, 18 mai 2025. Acesta a menționat un „atac informațional extrem de grav” care a vizat crearea unui climat de frică în rândul electoratului, prin invocarea unor scenarii false legate de presupuse viziuni pro-ruse, pro-legionare sau pro-fasciste, precum și de intenția de a scoate România din UE și NATO.
Simion acuză echipa de campanie a lui Nicușor Dan, partidele care l-au susținut, precum și persoane fizice și juridice că ar fi propagat sistematic aceste mesaje denigratoare. Mai mult, el susține că inclusiv instituții ale statului român, cum ar fi Universitatea din București, ar fi contribuit la această campanie, îndemnând la vot pentru contracandidatul său și utilizând „noțiuni și elemente de natură istorică (e.g., Mineriada din iunie 1990) în scopul dezinformării și denigrării mele și a inducerii unei stări de frică generalizată”.
Intervenția companiilor și a actorilor străini
În plângerea sa, George Simion a adus în discuție și intervenția unor mari companii și a unor state străine. Acesta a menționat că firme precum Decathlon ar fi îndemnat indirect angajații să voteze cu Nicușor Dan, iar organizatorii festivalului UNTOLD ar fi oferit vouchere în schimbul dovezii votului, fapt considerat infracțiune conform Codului Penal. De asemenea, a acuzat mobilizarea unor „formatori de opinie (influenceri)” notorie (precum Delia Matache, Mihai Bendeac, Irina Rimes) în susținerea lui Nicușor Dan, sub coordonarea unor agenții de management, inclusiv o firmă franceză, și cu aportul unor oameni de afaceri precum Florin Talpeș (Bitdefender).
Referitor la intervențiile statale străine, Simion a indicat Franța, Polonia, Republica Moldova și Spania. A menționat că președintele francez Emmanuel Macron și-ar fi arătat indirect susținerea pentru Nicușor Dan, iar fondatorul Telegram, Pavel Durov, ar fi susținut că a refuzat o cerere a serviciilor secrete franceze de a „reduce la tăcere” vocile conservatoare din România. De asemenea, a citat declarații ale premierului polonez Donald Tusk, ale președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și ale liderului opoziției spaniole, Alberto Núñez Feijóo, pe care le consideră intervenții directe în procesul electoral, menite să îl discrediteze și să susțină pe Nicușor Dan.
Acuzații de fraudă prin Sistemul STS
Unul dintre cele mai grave aspecte invocate de George Simion este manipularea rezultatelor electorale de către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), prin intermediul sistemului informatic de centralizare a voturilor. El acuză lipsa de transparență a instituției și vulnerabilități în softul electoral, care ar fi permis alterarea cifrelor introduse.
Simion a detaliat modul în care, în opinia sa, s-ar fi produs frauda:
- Introducerea manuală a CNP-urilor: O proporție neobișnuit de mare de CNP-uri ar fi fost introduse manual, eliminând dovada foto și deschizând calea pentru înregistrarea de persoane inexistente.
- Dezactivarea alertelor de „dublă votare”: Sistemul care blochează votul alegătorilor care au votat deja ar fi fost dezactivat sau întârziat, permițând aceleiași persoane să voteze de mai multe ori.
- Fabricarea industrială de voturi: Prin combinarea acestor breșe, ar fi fost posibilă încărcarea unui fișier uriaș cu CNP-uri inventate sau dublate, generând artificial aproximativ 1,6 milioane de voturi suplimentare în favoarea lui Nicușor Dan, fapt care ar fi inversat rezultatul final.
Simion a făcut referire la o analiză a expertului Xavier Azalbert, care ar fi constatat o discrepanță majoră între sondajele de intenție de vot (care îl dădeau câștigător cu 56%) și rezultatele finale, sugerând o „inversare grosolană” a voturilor. De asemenea, a menționat că prognoza BNR privind creșterea cursului euro, atribuită victoriei sale în primul tur, ar fi fost folosită pentru a insufla teamă în rândul electoratului.
Argumente juridice și precedentul CCR
În susținerea contestației, George Simion a invocat hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile din 2024. El susține că actualul proces electoral a fost viciat de „multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”, care au distorsionat caracterul „liber și corect al votului” și „egalitatea de șanse a competitorilor electorali”. Simion a argumentat că „manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse” au avut loc prin utilizarea netransparentă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea nedeclarată a campaniei online.
Contestația lui George Simion ridică semne de întrebare semnificative privind integritatea procesului electoral și va fi analizată de Curtea Constituțională a României.
