Avertisment de la Ministerul Finanțelor
Deși execuția bugetară la nouă luni indică o reducere importantă a deficitului și o creștere a investițiilor publice, România se confruntă cu un risc major în ultimele luni ale anului 2026. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că neîncasarea unor tranșe din PNRR ar putea afecta veniturile bugetare și ar pune în pericol obiectivul de deficit de 6,2% din PIB.
România înregistrează progrese în procesul de reducere a deficitului bugetar, însă rezultatul final depinde în continuare de încasarea fondurilor europene și de controlul cheltuielilor publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, ultimele luni ale anului sunt decisive pentru respectarea angajamentelor asumate de Guvern.
Într-o prezentare a execuției bugetare pentru trimestrul al treilea din 2026, oficialul a evidențiat atât evoluțiile pozitive, cât și vulnerabilitățile care pot afecta finanțele publice.
Deficitul bugetar a scăzut în primele nouă luni
Datele prezentate de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,30 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, comparativ cu 102,47 miliarde de lei în perioada similară din 2025.
Ca pondere în produsul intern brut, deficitul a coborât de la 5,31% la 3,81%. Numai în trimestrul al treilea, acesta s-a situat la 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB, sub nivelul programat pentru perioada respectivă.
Ministrul Finanțelor a evidențiat și creșterea investițiilor publice. Acestea au însumat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni, cu 25,15 miliarde de lei peste valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit datelor prezentate, fondurile europene au asigurat 65,6% din finanțarea investițiilor publice.
PNRR, principalul risc pentru închiderea anului
Cea mai mare incertitudine este legată de ultimele tranșe de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență. Cererile de plată 5 și 6 se află în evaluarea Comisiei Europene, iar sumele aferente trebuie validate și încasate pentru ca România să poată conta pe ele în execuția bugetară.
Potrivit lui Alexandru Nazare, componenta de grant a celor două cereri însumează 4,23 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1% din PIB.
Problema este că o parte dintre veniturile aferente proiectelor finanțate prin PNRR au fost deja reflectate în execuția bugetară, în condițiile în care plățile pentru respectivele proiecte au fost efectuate. Aceste venituri devin însă definitive în măsura în care Comisia Europeană validează jaloanele și țintele asumate de România.
Dacă o parte dintre sume nu va fi aprobată și încasată, veniturile bugetare ar putea fi ajustate, iar deficitul ar putea crește. În consecință, obiectivul de 6,2% din PIB pentru întregul an ar deveni mai dificil de atins.
Cheltuielile cu dobânzile pun presiune pe buget
O altă problemă semnalată de ministrul Finanțelor este creșterea costurilor asociate datoriei publice.
În primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.
Această evoluție reduce spațiul de manevră al bugetului și limitează resursele care pot fi direcționate către investiții și servicii publice. În plus, costurile ridicate de finanțare pot afecta atât bugetul de stat, cât și mediul privat și populația.
Nazare atrage atenția că menținerea deficitului pe o traiectorie descendentă este importantă și pentru păstrarea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor.
Guvernul pregătește o analiză a proiectelor finanțate prin PNRR
Pentru ultimul trimestru al anului, Ministerul Finanțelor anunță o abordare prudentă în privința cheltuielilor. Principiul prezentat de ministru este ca noi cheltuieli să nu fie angajate fără existența unor venituri certe care să le acopere.
În perioada următoare, vor fi analizate informațiile solicitate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor principali de credite. Evaluarea va urmări stadiul proiectelor, plățile deja efectuate, obligațiile rămase și sursele de finanțare disponibile.
Pe baza acestor date, Guvernul urmează să stabilească măsurile necesare pentru menținerea disciplinei bugetare și continuarea investițiilor.
De ce este importantă respectarea țintei de deficit
Miza depășește simpla raportare a unor indicatori financiari. Respectarea țintei de deficit influențează încrederea investitorilor, costurile la care România se împrumută și capacitatea statului de a finanța servicii esențiale.
Un derapaj bugetar ar putea determina creșterea costurilor de finanțare și ar pune presiune suplimentară asupra resurselor publice. Într-un asemenea scenariu, ar rămâne mai puțini bani pentru investiții, sănătate, educație și alte servicii destinate populației.
Mesajul transmis de Alexandru Nazare este că reducerea deficitului trebuie susținută până la finalul anului, iar încasarea fondurilor europene reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru atingerea obiectivului bugetar.
Surse:
