Noi discuții pentru pacea în Ucraina, la Oslo
Reprezentanți ai Statelor Unite, Ucrainei și ai unor state europene participă marți, 20 octombrie, la discuții diplomatice organizate la Oslo, în încercarea de a relansa negocierile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. La întâlniri participă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, emisarul american Steve Witkoff și, de la distanță, Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump.
Potrivit unui anunț publicat de guvernul norvegian, discuțiile îi reunesc la Oslo pe Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, alături de reprezentanții americani. Obiectivul declarat este relansarea eforturilor diplomatice pe o direcție mai constructivă.
Reuters relatase anterior, citând trei persoane familiarizate cu pregătirile, că Witkoff urma să participe la o nouă rundă de negocieri, iar programul ar putea include și o deplasare în Rusia pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Calendarul inițial era provizoriu.
Witkoff ar urma să discute și cu Vladimir Putin
Pe lângă întâlnirile din Norvegia, Steve Witkoff este așteptat să se deplaseze în Rusia pentru discuții cu președintele Vladimir Putin. Conform surselor citate de Reuters, agenda ar urma să cuprindă teme legate de războiul din Ucraina, dar și situația cetățeanului american Stephen Hubbard, încarcerat în Rusia din 2022.
O eventuală întâlnire cu Putin ar putea reprezenta o nouă etapă în eforturile administrației Trump de a obține un acord. Rămân însă numeroase divergențe privind condițiile unei încetări a focului, garanțiile de securitate pentru Ucraina și viitorul teritoriilor ocupate de Rusia.
Deocamdată, participarea la discuții nu înseamnă că părțile au ajuns la un acord sau că există un calendar definitiv pentru încetarea ostilităților.
Zelenski acuză Washingtonul că încetinește sprijinul pentru Ucraina
Negocierile au loc într-un moment dificil pentru relația dintre Kiev și administrația Trump. Volodimir Zelenski a acuzat Statele Unite că au limitat schimbul de informații militare, au întârziat livrări de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot și au restricționat funcționarea sistemului de comunicații prin satelit Starshield, operat de SpaceX.
Liderul ucrainean consideră că aceste măsuri ar putea indica o decizie politică de reducere a sprijinului american. Oficialii americani au respins unele dintre acuzațiile Kievului, iar Casa Albă nu a oferit imediat un răspuns la solicitările Reuters privind informațiile referitoare la negocieri.
Potrivit relatărilor agenției, o parte dintre livrările de armament finanțate de aliații europeni ar fi rămas în așteptarea aprobărilor necesare din partea administrației americane. Nu este clar dacă toate sistemele menționate de partea ucraineană sunt incluse în aceste întârzieri.
Trump îl critică pe Zelenski și cere schimbarea abordării negocierilor
Donald Trump a criticat în repetate rânduri conducerea ucraineană, susținând că Zelenski nu ar fi suficient de dispus să negocieze cu Rusia. În cea mai recentă intervenție menționată de Reuters, președintele american a sugerat că liderul de la Kiev ar putea desemna o altă persoană pentru negocierile de pace.
Zelenski a afirmat în mod repetat că Ucraina este pregătită pentru discuții, însă poziția Kievului este că orice înțelegere trebuie să ofere garanții de securitate și să nu lase țara vulnerabilă la o nouă agresiune rusă.
Diferențele de abordare dintre cele două administrații complică eforturile diplomatice, în condițiile în care Ucraina depinde în continuare de sprijinul militar și de informațiile furnizate de partenerii occidentali.
Starshield, un nou punct de tensiune
Sistemul Starshield, dezvoltat de SpaceX pentru utilizări guvernamentale și militare, este folosit de Ucraina pentru comunicații și sprijinirea unor operațiuni militare. Kievul susține că limitările impuse sistemului au afectat capacitățile sale de apărare.
Elon Musk, directorul SpaceX, a declarat că sistemul este deținut și controlat de guvernul Statelor Unite, iar deciziile privind restricțiile de utilizare aparțin autorităților americane.
Controversa evidențiază dependența Ucrainei de infrastructura tehnologică occidentală și rolul pe care deciziile politice de la Washington îl pot avea asupra capacităților sale militare. Afirmațiile privind legătura directă dintre restricțiile tehnice și anumite victime civile trebuie însă evaluate pe baza unor dovezi independente.
Europa încearcă să mențină negocierile pe un traseu diplomatic
Discuțiile de la Oslo au loc cu implicarea Norvegiei și Finlandei și în contextul eforturilor europene de a participa la conturarea unei soluții pentru Ucraina. Reuters a relatat că pregătirile inițiale vizau și reprezentanți ai Regatului Unit, Franței, Germaniei, Poloniei, Uniunii Europene și NATO.
Pentru Kiev, menținerea sprijinului occidental și obținerea unor garanții de securitate rămân priorități. Pentru Washington, miza este avansarea negocierilor și identificarea unei formule care să poată fi discutată cu Moscova.
Rezultatul întâlnirilor de la Oslo nu este încă stabilit. Evoluția negocierilor va depinde de disponibilitatea Rusiei și a Ucrainei de a accepta compromisuri, dar și de capacitatea Statelor Unite și a partenerilor europeni de a menține o poziție diplomatică coerentă.
