Ursula von der Leyen anunță un nou mecanism european de securitate
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri, la Strasbourg, principalele direcții pentru următoarea perioadă în discursul privind Starea Uniunii. Securitatea europeană, sprijinul pentru Ucraina, relația comercială cu China, competitivitatea, schimbările climatice, inteligența artificială și viitorul buget al UE s-au numărat printre temele centrale.
În discursul susținut în Parlamentul European, von der Leyen a pledat pentru o Uniune Europeană mai capabilă să își protejeze interesele și să răspundă coordonat la amenințări. Ea a descris mediul internațional drept unul dificil și a avertizat asupra efectelor războiului din Ucraina, ale competiției economice globale și ale amenințărilor hibride.
Președinta Comisiei a criticat totodată ceea ce a numit „ultranaționalism” și „antieuropenism”, precum și interferențele externe și campaniile de dezinformare despre care afirmă că afectează unitatea europeană.
„Numai Europa poate furniza o suveranitate reală pentru europeni”, a afirmat von der Leyen, potrivit relatării discursului.
Un mecanism european inspirat de Articolul 4 al NATO
Una dintre propunerile anunțate este crearea unui mecanism european de consultare în domeniul securității, inspirat de Articolul 4 al Tratatului NATO.
Von der Leyen a vorbit despre un posibil „Articol 4 al Europei”, conceput ca un protocol de urgență pentru situațiile în care un stat membru se confruntă cu o amenințare gravă, fără ca aceasta să constituie neapărat un atac armat care să declanșeze mecanismele de apărare colectivă.
În această categorie ar putea intra atacuri cibernetice, sabotaje, incendieri provocate sau incursiuni cu drone. Ideea presupune ca statele membre să se reunească pentru a coordona răspunsul european.
Propunerea trebuie diferențiată de Articolul 5 al NATO, care se referă la apărarea colectivă în cazul unui atac armat. Articolul 4 al NATO permite unui aliat să solicite consultări atunci când consideră că securitatea, independența politică sau integritatea teritorială îi sunt amenințate.
Von der Leyen a anunțat și intenția Comisiei de a prezenta o nouă strategie europeană de securitate și de a avansa proiectul unui Consiliu European de Securitate.
Sprijin pentru Ucraina și consolidarea apărării
Războiul din Ucraina a ocupat un loc important în discurs. Von der Leyen a reafirmat sprijinul UE pentru Kiev și a legat securitatea Ucrainei de securitatea europeană.
Președinta Comisiei a evidențiat și creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, afirmând că acestea au crescut cu aproximativ 80% în ultimii cinci ani.
Parlamentul European notează că discursul din 2026 are loc într-un context marcat de continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și de preocupări privind amenințările hibride și securitatea flancului estic al UE.
Bruxelles-ul pregătește noi măsuri pentru apă și schimbările climatice
Un alt capitol al discursului a fost dedicat gestionării apei și adaptării la schimbările climatice.
Comisia Europeană intenționează să lanseze o nouă inițiativă europeană privind apa, cu accent pe reducerea pierderilor din rețele, protejarea resurselor și adaptarea agriculturii și infrastructurii la perioadele de secetă.
Von der Leyen a anunțat și pregătirea unui plan european pentru perioadele de caniculă, care ar urma să includă sisteme de avertizare mai eficiente, măsuri pentru sistemele medicale și soluții de răcire pentru orașe.
În paralel, Comisia intenționează să identifice aproximativ 100 de zone europene considerate vulnerabile la efectele schimbărilor climatice și să stabilească măsuri de adaptare.
UE vrea să dezvolte „Middle Corridor”
Un alt proiect menționat este consolidarea conexiunilor dintre Europa, Caucazul de Sud și Asia Centrală prin ceea ce este cunoscut drept Middle Corridor sau ruta trans-caspică.
UE a anunțat deja un pachet de investiții de 12 miliarde de euro pentru Asia Centrală, în cadrul inițiativei Global Gateway. Din această sumă, aproximativ 3 miliarde de euro sunt destinate infrastructurii de transport, inclusiv dezvoltării Middle Corridor.
Ruta leagă Asia Centrală de Europa prin Marea Caspică și Caucaz și este văzută de Bruxelles ca o alternativă pentru diversificarea rutelor comerciale și a lanțurilor de aprovizionare.
Avertisment privind inteligența artificială
Inteligența artificială a fost un alt punct important al discursului.
Von der Leyen a avertizat că generațiile viitoare de modele AI ar putea amplifica inclusiv capacitățile de atac cibernetic. Ea a anunțat intenția de a reuni principalele laboratoare care dezvoltă modele AI de frontieră pentru discuții privind siguranța și ritmul dezvoltării tehnologiei.
În același timp, mesajul Comisiei este că Europa trebuie să continue investițiile în propriile capacități tehnologice și să reducă dependențele externe în domenii strategice.
China, în centrul mesajului economic
Relația comercială cu China a ocupat un capitol important al discursului.
Von der Leyen a afirmat că deficitul comercial al UE cu China se apropie de un miliard de euro pe zi și a avertizat asupra presiunii exercitate asupra industriei europene.
Președinta Comisiei a susținut că relația cu Beijingul trebuie să continue, dar a transmis că UE va utiliza instrumentele comerciale disponibile atunci când negocierile nu produc rezultate.
Comisia estimează, de asemenea, că Europa este dependentă de China pentru peste 80% din anumite materii prime critice și pentru aproximativ 90% din unele categorii de pământuri rare.
În acest context, Bruxelles-ul pregătește o European Corporation for Critical Raw Materials, destinată consolidării achizițiilor și constituirii unor rezerve pentru materiale necesare unor industrii precum producția de cipuri, baterii, automobile electrice și echipamente de apărare.
Cinci noi surse de venit pentru bugetul UE
Un alt dosar important este viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.
Comisia Europeană propune un cadru financiar multianual de aproape 2.000 de miliarde de euro, reprezentând în medie 1,26% din venitul național brut al UE.
Pentru finanțarea acestui buget, Bruxelles-ul propune cinci noi „resurse proprii”:
- venituri provenite din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii – ETS;
- venituri provenite din mecanismul de ajustare la frontieră pentru carbon – CBAM;
- o contribuție bazată pe deșeurile electronice necolectate;
- o resursă provenită din accizele la produsele din tutun;
- o contribuție anuală din partea companiilor mari, denumită Corporate Resource for Europe – CORE.
Potrivit estimărilor Comisiei, întregul pachet ar putea genera aproximativ 58,5 miliarde de euro anual, la prețurile din 2025.
Noile resurse nu sunt însă încă adoptate. Decizia privind sistemul de resurse proprii necesită unanimitate în Consiliul UE și aprobarea statelor membre în conformitate cu procedurile lor constituționale.
România, în contextul negocierilor europene
Pentru România, viitorul buget european este relevant atât prin fondurile de coeziune și agricultură, cât și prin finanțările destinate infrastructurii, competitivității, energiei și securității.
Propunerea Comisiei pentru perioada 2028-2034 include planuri naționale și regionale integrate, menite să reunească mai multe tipuri de investiții și reforme. Documentele europene prevăd, de asemenea, menținerea unor componente importante pentru politica de coeziune și agricultură.
Negocierile dintre statele membre, Comisie și Parlamentul European urmează să stabilească forma finală a bugetului și a sistemului de finanțare.
Discursul din 16 septembrie 2026 marchează al doilea discurs privind Starea Uniunii din actualul mandat al Ursulei von der Leyen și al șaselea de la preluarea președinției Comisiei Europene.
