Nicușor Dan contestă ancheta Recorder despre Pahonțu
Președintele Nicușor Dan a criticat investigația Recorder privind trecutul lui Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, și a susținut că materialul jurnalistic nu demonstrează acuzațiile formulate. În același timp, șeful statului spune că susține limitarea mandatelor pentru conducătorii serviciilor de securitate, o măsură care ar putea avea implicații inclusiv pentru actualii șefi ai acestor instituții.
Nicușor Dan: „Trebuie să fim echilibrați”
Într-un interviu acordat Euronews România, președintele a fost întrebat despre investigația Recorder referitoare la activitatea lui Lucian Pahonțu înainte și după Revoluția din 1989.
Nicușor Dan a recunoscut că responsabilitatea pentru victimele Revoluției rămâne o problemă nerezolvată a societății românești, însă a criticat modul în care Recorder a construit materialul despre șeful SPP.
Președintele a calificat articolul drept „tendențios” și „neserios” și a susținut că acuzațiile prezentate nu ar fi fost demonstrate suficient.
„Tocmai pentru că este o acuzație atât de serioasă, ea trebuie probată. Și, în opinia mea, nu a fost probată”, a afirmat șeful statului.
Ce a publicat Recorder despre șeful SPP
Investigația publicată de Recorder în august 2026 susține că Lucian Pahonțu, care în 1989 era ofițer în Trupele de Securitate, s-ar fi aflat în dispozitivul forțelor care au intervenit împotriva manifestanților din București în timpul Revoluției.
Jurnaliștii afirmă că au analizat documente și au obținut mărturii potrivit cărora Pahonțu s-ar fi aflat în zona baricadei de la Intercontinental în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989.
Recorder a susținut, de asemenea, că activitatea unității din care făcea parte Pahonțu trebuie analizată și în legătură cu evenimentele din iunie 1990.
Acestea sunt concluziile unei investigații jurnalistice și nu reprezintă, prin ele însele, o hotărâre judecătorească sau o constatare definitivă privind responsabilitatea penală a lui Lucian Pahonțu.
Președintele spune că nu îl protejează pe Pahonțu
Nicușor Dan a respins ideea că poziția sa ar reprezenta o formă de protecție politică pentru directorul SPP.
Șeful statului a susținut că nu are o obligație față de Pahonțu și că încearcă să evalueze situația pe baza informațiilor și probelor disponibile.
Într-o declarație făcută anterior, președintele spusese că orice persoană care a participat efectiv la reprimarea manifestanților nu ar trebui să ocupe o funcție înaltă în stat, dar a apreciat că Pahonțu nu se află în această situație.
Poziția lui Pahonțu a fost prezentată public după apariția investigației. Șeful SPP a respins acuzațiile privind implicarea sa în acte de represiune și a contestat interpretarea făcută de jurnaliști asupra documentelor și mărturiilor.
Recorder a revenit ulterior cu noi materiale în care își susține concluziile și prezintă documente și declarații suplimentare.
Nicușor Dan susține limitarea mandatelor
În ciuda apărării poziției lui Pahonțu în acest caz, președintele s-a declarat favorabil introducerii unor limite privind durata mandatelor șefilor serviciilor de securitate.
O astfel de modificare ar putea viza inclusiv conducerea SPP, în funcție de forma finală a legislației și de prevederile tranzitorii.
Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază din 2005, ceea ce îl face unul dintre cei mai longevivi conducători ai unei instituții din zona securității naționale.
Președintele consideră că limitarea mandatelor poate reprezenta un mecanism de prevenire a acumulării excesive de putere în jurul unei singure persoane.
Revoluția din 1989 rămâne o rană deschisă
Nicușor Dan a separat însă dezbaterea despre Pahonțu de problema mai largă a responsabilităților pentru crimele Revoluției.
În opinia sa, faptul că statul român nu a oferit încă răspunsuri complete privind responsabilitatea pentru victimele din decembrie 1989 reprezintă o problemă majoră pentru societate.
Investigația Recorder a readus în prim-plan tocmai această temă, la aproape 37 de ani de la căderea regimului comunist.
De altfel, materialul publicat în august afirmă că documentele consultate de jurnaliști îl plasează pe Pahonțu în cadrul trupelor de Securitate care au participat la operațiunile din București în acea perioadă.
Președintele recunoaște problemele administrației
Discuția despre cazul Pahonțu s-a înscris într-o temă mai amplă abordată de Nicușor Dan: lipsa de încredere a românilor în instituțiile statului.
Președintele a recunoscut că administrația publică nu răspunde întotdeauna așteptărilor cetățenilor și că există o diferență tot mai vizibilă între experiența oamenilor în relația cu sectorul privat și cea avută în interacțiunea cu instituțiile statului.
În acest context, șeful statului susține că problemele instituționale trebuie abordate prin reforme concrete, fără ca dezbaterea publică să fie transformată într-o succesiune de scandaluri.
Mesajul său în cazul Pahonțu este, astfel, unul dublu: respinge concluziile investigației Recorder, dar susține în același timp schimbări sistemice, inclusiv limitarea mandatelor la vârful instituțiilor de securitate.
