Dunărea își revine ușor, iar centrala Paks își reia producția
Centrala nucleară de la Paks, principalul producător de energie electrică al Ungariei, își reia treptat activitatea după problemele provocate de nivelul foarte scăzut al Dunării. Unitatea a ajuns deja la o producție de aproximativ 1.000 MW, iar autoritățile ungare estimează revenirea la capacitatea maximă în zilele următoare.
Situația este urmărită cu atenție și în România, deoarece evoluția nivelului și debitului Dunării are implicații pentru întregul sector hidrologic al regiunii.
Paks revine treptat la capacitatea normală
Centrala de la Paks, care poate asigura în jur de 40% din producția de electricitate a Ungariei atunci când funcționează la capacitate maximă, a început să-și reconecteze instalațiile după reducerea severă a debitului Dunării.
Potrivit informațiilor transmise de agenția EFE și preluate de Agerpres, șapte dintre cele opt turbine ale centralei au fost reconectate, iar producția a ajuns la aproximativ 1.000 MW.
Autoritățile ungare estimează că Paks ar putea reveni la producția nominală de circa 2.000 MW în cursul săptămânii viitoare.
Seceta a pus presiune pe funcționarea centralei
La începutul lunii august, seceta și temperaturile ridicate au determinat scăderea accentuată a nivelului Dunării. Situația a creat dificultăți pentru sistemul de răcire al centralei și a determinat reducerea sau oprirea temporară a mai multor turbine.
Pentru a evita o oprire completă a centralei, autoritățile ungare au demarat lucrări hidrotehnice menite să direcționeze un volum mai mare de apă către canalul care alimentează instalațiile Paks.
Pe 13 august au început lucrările la un prag de fund, iar două barje au fost scufundate pentru a contribui la dirijarea apei către zona centralei.
Debitul Dunării crește și în România, dar rămâne mult sub normal
Veștile privind evoluția Dunării sunt ceva mai bune, însă situația hidrologică rămâne dificilă.
Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), pentru perioada 22-29 august, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, este estimat să crească de la aproximativ 1.300 mc/s până la 1.550 mc/s.
Valoarea este însă mult sub media multianuală pentru luna august, de aproximativ 3.900 mc/s.
În aval de Porțile de Fier, debitele sunt prognozate să rămână relativ stabile, cu posibilitatea unor creșteri ușoare spre sfârșitul intervalului pe sectorul Gruia-Corabia.
Râurile din România rămân afectate de deficitul de apă
Problemele nu se limitează la Dunăre. INHGA estimează că, în august, regimul hidrologic al râurilor din România se va situa, în general, la 30-50% din mediile multianuale.
În unele regiuni, situația este și mai severă, cu debite sub 30% din valorile obișnuite. Printre zonele afectate se numără bazinele Crasnei, Barcăului, Crișurilor, Bârladului, Râmnicului Sărat, precum și unele sectoare ale Siretului și afluenții Prutului. Debite reduse sunt raportate și în Dobrogea.
În schimb, valori mai apropiate de normal sunt estimate în unele bazine din zona Prahovei și în sectoarele superioare ale Ialomiței și Buzăului.
Ploile pot aduce creșteri rapide ale nivelurilor
Prognoza hidrologică indică posibilitatea unor creșteri temporare ale nivelurilor și debitelor pe anumite râuri, în special în zonele de deal și munte, ca urmare a precipitațiilor.
Specialiștii avertizează însă că ploile torențiale pot produce local scurgeri importante pe versanți, viituri rapide și creșteri bruște ale debitelor pe pâraie și râuri mici.
Astfel, chiar dacă Dunărea și unele cursuri de apă vor înregistra o ușoară revenire, România rămâne într-un context hidrologic caracterizat de un deficit important de apă.
Surse:
