Iran sfidează noua ofensivă economică a lui Trump
Teheranul respinge amenințările Washingtonului cu o nouă rundă de sancțiuni și izolare economică, după ce președintele Donald Trump a anunțat ceea ce a descris drept „cea mai devastatoare operațiune economică” desfășurată vreodată împotriva unei țări. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, susține că strategia americană repetă politici care nu au reușit în trecut să determine Iranul să capituleze.
Trump a anunțat miercuri, 19 august, intensificarea presiunii economice asupra Iranului, pe fondul blocajului negocierilor privind încheierea conflictului dintre Washington și Teheran. Președintele american a vorbit despre „război economic” și despre o izolare fără precedent a Iranului, fără să prezinte însă, în acel moment, toate detaliile noilor măsuri.
Administrația de la Washington pregătește sancțiuni despre care secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că vor fi cele mai dure aplicate vreodată Iranului. Bessent urmează să prezinte detaliile planului luni.
Araghchi: „Am mai văzut filmul acesta”
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a respins vineri amenințările americane, susținând că noua campanie de presiune nu va produce rezultatul dorit de Washington.
Într-un mesaj public, oficialul iranian a făcut referire la precedentele campanii americane de sancțiuni și presiune asupra Iranului, afirmând că acestea au eșuat. El a caracterizat noua strategie drept o repetare a unei politici cunoscute, cu aceleași obiective și metode, dar cu actori diferiți.
Declarația vine într-un moment în care economia iraniană este deja puternic afectată de sancțiuni, război, inflație și restricțiile asupra exporturilor de petrol. Reuters relatează că presiunile economice au dus la deprecierea monedei iraniene și la creșterea puternică a prețurilor, în timp ce blocada navală americană afectează fluxurile comerciale.
Trump amenință și statele care sprijină Teheranul
Noua strategie americană nu vizează doar Iranul. Donald Trump a avertizat că și țările ale căror instituții financiare, companii, aeroporturi sau autorități guvernamentale oferă sprijin Teheranului ar putea suporta consecințe economice severe.
Președintele american a menționat în special contrabanda cu petrol, transferurile de bani, operațiunile valutare, registrele navale și companiile-paravan utilizate pentru menținerea legăturilor comerciale cu Iranul.
China este una dintre țările care ar putea fi cele mai expuse unei astfel de strategii. Beijingul este principalul cumpărător al petrolului iranian, iar aproximativ 80% din petrolul iranian transportat pe mare a ajuns în China în 2025, potrivit datelor Kpler citate de Reuters. Turcia, Irakul, Omanul și Pakistanul au, de asemenea, relații comerciale importante cu Teheranul.
Presiunea economică afectează deja piețele petroliere
Escaladarea retoricii dintre Washington și Teheran a avut efecte și asupra pieței petrolului. Brentul a urcat joi la 93,78 dolari pe baril, iar vineri se tranzacționa în jurul valorii de 93,86 dolari, pe fondul temerilor privind restrângerea suplimentară a exporturilor din regiune.
Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre principalele puncte de presiune. Traficul maritim prin această rută strategică este mult sub nivelul anterior izbucnirii conflictului, iar orice nouă perturbare poate afecta aprovizionarea globală cu petrol și poate menține presiunea asupra prețurilor.
Iranul caută alternative comerciale în regiune
În paralel cu confruntarea cu Washingtonul, Teheranul încearcă să-și consolideze relațiile economice cu statele din regiune.
Un exemplu îl reprezintă acordul comercial preferențial dintre Iran și Oman. Documentul a fost semnat la Muscat în mai 2025 și ratificat ulterior de Oman prin Decretul Regal nr. 71/2025. Acordul urmărește reducerea barierelor comerciale și stimularea schimburilor și investițiilor dintre cele două țări.
Omanul are și un rol diplomatic important în relațiile dintre Iran și Statele Unite, fiind implicat în eforturile de mediere și în discuțiile privind securitatea din Strâmtoarea Hormuz.
Confruntarea intră într-o nouă etapă
În timp ce Washingtonul încearcă să folosească presiunea economică pentru a forța Teheranul să accepte condițiile americane, Iranul transmite că nu intenționează să cedeze.
Problema este că, de această dată, presiunea economică se suprapune peste efectele unui conflict militar de aproape șase luni, restricționarea exporturilor de petrol și perturbarea comerțului regional. Astfel, miza noii confruntări depășește relația bilaterală SUA-Iran și poate afecta prețurile energiei, transporturile maritime și economiile partenerilor comerciali ai Teheranului.
