Strâmtoarea Ormuz, disputată între Iran și SUA
Strâmtoarea Ormuz a devenit unul dintre principalele puncte de confruntare dintre Iran și Statele Unite. În timp ce Washingtonul susține că urmărește menținerea libertății de navigație, Teheranul încearcă să își consolideze influența asupra rutelor maritime, iar operatorii comerciali caută variante considerate mai sigure în apropierea coastelor Omanului.
Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante artere pentru transportul mondial de petrol, a ajuns în centrul negocierilor și al confruntării dintre Iran, SUA și Oman. Situația traficului maritim rămâne însă dificil de evaluat, deoarece declarațiile oficiale ale părților sunt contradictorii.
Datele prezentate de compania de analiză maritimă Kpler arată că traficul prin strâmtoare a oscilat puternic în ultimele luni. În iulie, numărul navelor care traversau zona a scăzut dramatic față de nivelurile de dinaintea conflictului, iar unele vase și-au oprit transponderele pentru a reduce riscul de a fi identificate.
Ruta din apropierea Omanului, alternativă pentru nave
Una dintre cele mai importante schimbări a fost orientarea unor nave către ruta din apropierea coastei Omanului. Această variantă le permite operatorilor să evite, pe cât posibil, zona aflată mai aproape de coasta iraniană.
CNN relata că forțele americane au încercat să sprijine navigația comercială pe această rută, inclusiv prin furnizarea unor coordonate navelor și prin operațiuni de verificare a eventualelor mine maritime. În anumite perioade, între 10 și 20 de nave comerciale pe noapte au folosit ruta sudică.
Totuși, traficul nu a revenit constant la nivelurile de dinaintea războiului. La mijlocul lunii iulie, Kpler indica doar 14 nave care traversaseră strâmtoarea într-o zi, comparativ cu aproximativ 110 în perioada de dinaintea conflictului.
Iranul revendică un rol în administrarea strâmtorii
Teheranul insistă că are un rol legitim în stabilirea regulilor de navigație și a securității în Strâmtoarea Ormuz. În paralel, Iranul și Omanul au purtat discuții privind un mecanism care să permită reluarea traficului comercial în condiții considerate sigure.
Potrivit relatărilor CNN din august, Iranul a prezentat negocierile cu Omanul drept discuții bilaterale și a exclus public participarea directă a Statelor Unite. Propunerile analizate includ rute distincte pentru nave, inclusiv una apropiată de coasta iraniană și una aflată în zona maritimă a Omanului.
Miza este uriașă pentru piețele energetice. Înaintea conflictului, Strâmtoarea Ormuz reprezenta o rută esențială pentru transporturile de petrol, iar reducerea traficului pune presiune asupra exportatorilor și importatorilor din regiune.
SUA susțin că strâmtoarea trebuie să rămână deschisă
Washingtonul afirmă că libertatea de navigație trebuie menținută și că navele comerciale au dreptul să tranziteze calea navigabilă internațională.
În același timp, declarațiile oficiale americane privind gradul de control asupra strâmtorii trebuie privite cu precauție. Chiar dacă forțele SUA pot proteja anumite nave și pot facilita traversarea unor sectoare, acest lucru nu înseamnă automat control deplin asupra întregii strâmtori.
Relatările CNN arată că situația rămâne disputată: Statele Unite au susținut că traficul poate continua, în timp ce autoritățile iraniene au transmis în diferite momente că tranzitul este restricționat sau că trebuie desfășurat în baza unor reguli stabilite de Teheran.
Un echilibru fragil
În prezent, problema nu se rezumă la întrebarea „cine controlează Strâmtoarea Ormuz?”. Controlul efectiv al traficului este împărțit între capacitatea militară de a proteja navele, poziționarea geografică a rutelor, deciziile companiilor maritime și negocierile dintre Iran și Oman.
Mai important, cifrele privind traficul pot fi incomplete, deoarece unele nave operează cu transponderele oprite. În acest context, afirmațiile potrivit cărora una dintre părți ar deține controlul total asupra strâmtorii trebuie tratate cu prudență.
Deocamdată, negocierile dintre Iran și Oman rămân una dintre principalele căi pentru restabilirea unui trafic comercial mai stabil. Orice acord care ar permite reluarea circulației navelor ar putea avea efecte importante atât asupra pieței petrolului, cât și asupra echilibrului strategic din Golful Persic.
Surse:
