Trump își schimbă strategia în conflictul cu Iranul

Președintele american Donald Trump pare să-și fi recalibrat obiectivele în confruntarea cu Iranul, iar redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea deveni criteriul principal pentru o eventuală declarare a victoriei de către Washington. Potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal, administrația americană analizează inclusiv scenariul în care Trump ar considera conflictul încheiat fără să obțină, în această etapă, un nou acord nuclear cu Teheranul.

Schimbarea este importantă deoarece, în ultimele luni, programul nuclear iranian a reprezentat unul dintre obiectivele centrale ale administrației Trump. În prezent, însă, presiunea se concentrează tot mai mult asupra circulației navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru transporturile energetice din regiune.

Ormuz, testul decisiv pentru Washington

Strâmtoarea Ormuz a devenit principalul punct de presiune în relația dintre Washington și Teheran. Statele Unite cer menținerea unei rute sigure pentru navele comerciale, în timp ce Iranul încearcă să folosească poziția sa asupra traficului maritim pentru a obține concesii economice și politice.

Axios relata în iulie că administrația americană a cerut Iranului să recunoască public faptul că strâmtoarea este deschisă și să înceteze atacurile asupra navelor comerciale. În același timp, oficialii americani avertizau că lipsa unui acord ar putea conduce la noi măsuri împotriva Teheranului.

Ulterior, Washingtonul a reintrodus blocada navală împotriva Iranului, după reluarea atacurilor asupra unor nave. Măsura a amplificat riscurile pentru transporturile energetice și a adăugat o nouă dimensiune economică disputei dintre cele două state.

Potrivit relatărilor recente ale The Wall Street Journal, Iranul solicită în schimbul redeschiderii complete a strâmtorii o serie de concesii, printre care ridicarea sancțiunilor, retragerea forțelor americane din regiune și compensații pentru pierderile provocate de război.

Petrolul, primul indicator al unei eventuale înțelegeri

Miza nu este doar militară sau diplomatică. Orice perturbare prelungită a traficului prin Ormuz poate avea efecte asupra pieței mondiale a energiei.

Un exemplu recent a fost reacția burselor americane din 10 august. După ce speranțele privind redeschiderea strâmtorii au scăzut, contractele futures pentru petrol au urcat cu 5,1%, până la aproximativ 82 de dolari pe baril. În aceeași zi, principalii indici bursieri americani au încheiat ședința pe minus.

În cazul în care circulația prin strâmtoare ar reveni la normal, presiunea asupra prețurilor energiei s-ar putea reduce. În schimb, o nouă escaladare ar putea alimenta temerile privind inflația și ar pune presiune suplimentară asupra economiilor dependente de importurile de energie.

Acordul nuclear rămâne în plan secund

Noua abordare nu înseamnă neapărat că administrația Trump a renunțat definitiv la obiectivul nuclear. În iunie, acordul intermediar dintre Washington și Teheran prevedea încetarea ostilităților, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și continuarea negocierilor privind programul nuclear iranian.

Între timp, însă, înțelegerea a intrat în criză. Washingtonul a anulat facilitățile temporare care permiteau Iranului să vândă petrol după noi atacuri asupra navelor din Ormuz.

În acest context, Casa Albă încearcă să găsească o soluție care să permită reducerea tensiunilor fără să pară că renunță la obiectivele strategice anunțate anterior.

Hillary Clinton sprijină planul lui Trump pentru Gaza

În paralel cu negocierile privind Iranul, Trump se confruntă cu o altă dispută majoră în Orientul Mijlociu: planul pentru Gaza.

Fosta secretară de stat Hillary Clinton, una dintre adversarele politice istorice ale lui Trump, a surprins prin poziția exprimată într-un articol publicat în Financial Times. Ea a susținut că planul american pentru Gaza, deși imperfect, reprezintă în acest moment cea mai realistă variantă pentru reconstrucția și stabilizarea teritoriului.

Clinton a avertizat că respingerea planului fără existența unei alternative credibile ar putea conduce la un blocaj diplomatic. Poziția sa este cu atât mai neobișnuită cu cât fostul secretar de stat a fost, în mod constant, un critic al lui Trump.

Netanyahu respinge însă formula propusă de Washington

Planul american se lovește însă de opoziția premierului israelian Benjamin Netanyahu. Potrivit Financial Times, Netanyahu respinge ideea unei retrageri etapizate a trupelor israeliene care să se desfășoare în paralel cu procesul de dezarmare a Hamas.

Premierul israelian insistă că retragerea militară trebuie să fie condiționată de dezarmarea completă a grupării. Poziția sa intră astfel în contradicție cu mecanismul propus de administrația Trump, care prevede o retragere israeliană etapizată în cadrul unui proces mai amplu de demilitarizare și reconstrucție a Gazei.

Două crize, aceeași miză pentru Trump

Washingtonul încearcă astfel să gestioneze simultan două dosare extrem de sensibile. În Iran, prioritatea imediată este stabilizarea Strâmtorii Ormuz și reducerea riscului unei noi creșteri a prețului petrolului. În Gaza, administrația Trump încearcă să mențină în viață un plan care se confruntă cu rezistență atât în regiune, cât și pe plan internațional.

Pentru președintele american, redeschiderea Ormuz ar putea oferi o ieșire politică din conflictul cu Iranul, chiar dacă problema programului nuclear rămâne nerezolvată. Pentru piețele mondiale, însă, adevăratul test va fi dacă traficul maritim poate reveni la normal și dacă riscul unei noi întreruperi a livrărilor de energie poate fi eliminat.

Surse:

The Wall Street Journal – Trump și strategia de presiune economică asupra Iranului