Teroarea tobelor modificate: Noaptea albă a constănțenilor și somnul adânc al autorităților
În fiecare seară, odată cu lăsarea întunericului, centrul orașului Constanța încetează să mai fie un spațiu al relaxării sau al odihnei, transformându-se într-o veritabilă junglă sonoră. Mii de locuitori sunt condamnați la nopți albe de urletul sinistru al tobelor „transformate” de la motociclete și mașini conduse de indivizi care par să confunde bulevardele publice cu pistele de Formula 1. Această agresiune fonică nu este un fenomen izolat, este o practică recurentă, o sfidare pe față a legii și a comunității, desfășurată sub privirea – sau mai degrabă sub indiferența – celor plătiți să ne asigure liniștea.
Tehnologia există, voința ba. Unde este Poliția?
Întrebarea care stă pe buzele fiecărui constănțean care tresare în pat la ora două dimineața este una simplă: Ce face Poliția? Într-un oraș împânzit de camere de supraveghere, într-o zonă centrală unde patrulele ar trebui să fie prezente la fiecare colț de stradă, acești teribiliști își fac numărul seară de seară fără nicio teamă de consecințe. Cum este posibil ca aceste „fiare” zgomotoase, care pot fi auzite de la kilometri distanță, să treacă neobservate pe lângă echipajele de poliție?
Lipsa de reacție naște suspiciuni legitime. Când autoritățile ignoră luni de zile un fenomen atât de evident și de deranjant, cetățeanul începe să se întrebe dacă nu cumva există o formă de complicitate tacită. Sunt acești indivizi „protejați”? Sau avem de-a face cu o incompetență atât de crasă încât un simplu filtru RAR (Registrul Auto Român) împreună cu Poliția Rutieră a devenit o operațiune imposibil de organizat? Să identifici o motocicletă care produce mulți decibeli, nu este nevoie de o analiză sofisticată pentru a înțelege, necesită doar aplicarea legii.
Acești „certați cu legea” nu sunt doar niște tineri pasionați de viteză. Sunt persoane care manifestă un dispreț profund față de ordinea publică și față de dreptul elementar al semenilor lor la odihnă. Un vehicul cu toba modificată nu este un simbol al libertății, este o dovadă de carență educațională și de agresivitate socială. Atunci când alegi să scoți filtrele de zgomot pentru a te face auzit de un cartier întreg, transmiți un mesaj clar: „Nu îmi pasă de bătrânii care au nevoie de somn, de părinții care abia și-au culcat copiii sau de cei care se trezesc la ora 5 pentru a merge la muncă.”
Constănțenii nu mai vor scuze. Nu mai vor să audă că „nu sunt suficiente echipaje” sau că „procedura de măsurare a zgomotului este complicată”. Există baze legale clare pentru reținerea certificatului de înmatriculare și aplicarea unor amenzi usturătoare pentru modificările neomologate ale sistemului de evacuare. Tot ce lipsește este coloana vertebrală a instituțiilor de forță.
Centrul Constanței nu este proprietatea privată a teribiliștilor
Este timpul ca Primăria și Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța să își coordoneze eforturile. Camerele de supraveghere, plătite din bani publici, trebuie folosite nu doar pentru a da amenzi de parcare, sunt pentru a identifica traseele acestor grupuri de vitezomani și pentru a-i intercepta. Este nevoie de controale mixte, de filtre constante în zonele „fierbinți” și de o toleranță zero față de orice vehicul care poluează fonic peste limitele legale.
Dacă autoritățile continuă să doarmă în post, în timp ce orașul urlă sub roțile unor iresponsabili, înseamnă că statul de drept la Constanța este doar o glumă proastă. Liniștea nu este un lux, este un drept. Iar cei care o încalcă trebuie să înțeleagă că drumurile publice aparțin tuturor, nu doar celor care fac cel mai mult zgomot.
În final, rămâne imaginea amară a unei bunici care își acoperă urechile cu perna, încercând să găsească câteva momente de liniște, sau a unui copil care se trezește plângând din cauza unui „explozii” produse de o motocicletă care trece cu viteză sub geam. Această suferință mută a miilor de constănțeni este nota de plată a unei administrații care a uitat că ordinea se menține prin fermitate, nu prin ignoranță.
Domnilor polițiști, ieșiți din mașinile de patrulă cu geamurile ridicate și simțiți pulsul orașului. Centrul Constanței are nevoie de lege, nu de complicitate. Are nevoie de liniște, nu de impunitate. Amintiți-vă că, înainte de a fi polițiști, sunteți cetățeni ai acestui oraș. Nu lăsați o mână de teribiliști să devină stăpânii nopților noastre. Onorați-vă jurământul și redați-le constănțenilor dreptul de a dormi în propria lor casă. Altfel, tăcerea dumneavoastră va rămâne cel mai asurzitor zgomot dintre toate.
