Un adolescent din trei a văzut online conținut despre automutilare. Algoritmii îl aduc în feed, chiar și atunci când nu este căutat

Rețelele sociale au devenit o parte importantă din viața de zi cu zi a adolescenților, însă algoritmii care personalizează conținutul pot avea și efecte îngrijorătoare. Un studiu realizat de cercetători ai Universității Oxford arată că unul din trei adolescenți a fost expus recent la materiale online despre autovătămare, iar în cele mai multe cazuri tinerii nu au căutat astfel de informații.

Cercetarea, publicată în revista Nature Mental Health, a analizat răspunsurile a peste 32.000 de elevi cu vârste între 11 și 18 ani din Anglia, participanți la sondajul OxWell Student Survey. Potrivit rezultatelor, 34,5% dintre adolescenți au declarat că au întâlnit, în ultima lună, conținut despre automutilare.

Cea mai mare problemă este modul în care aceste materiale ajung la copii. Aproape trei sferturi dintre adolescenții expuși, respectiv 72,9%, au spus că nu au căutat conținutul, ci l-au întâlnit pur și simplu în timp ce navigau pe internet. Recomandările generate automat de algoritmi au reprezentat principala cale de expunere.

„Majoritatea acestui conținut nu a fost căutat”, explică Dr. Holly Bear, autoarea principală a studiului. Potrivit cercetătoarei, doar aproximativ 7,5% dintre adolescenții expuși au declarat că au căutat în mod deliberat astfel de materiale.

Prin conținut de autovătămare sunt înțelese imagini, videoclipuri sau texte care prezintă, încurajează ori explică modalități prin care o persoană își poate provoca intenționat răni.

Cercetătorii au observat și o asociere între expunerea la astfel de materiale și niveluri mai ridicate de anxietate, depresie și singurătate. Ei subliniază însă că studiul nu demonstrează că materialele online provoacă aceste probleme. Este posibil și ca adolescenții care trec deja prin dificultăți emoționale să fie mai predispuși să observe sau să interacționeze cu astfel de conținut.

Rezultatele readuc în discuție responsabilitatea marilor platforme în ceea ce privește protecția minorilor. Algoritmii sunt proiectați să ofere utilizatorilor conținut cât mai relevant și captivant, însă cercetătorii avertizează că acest mecanism poate avea consecințe serioase atunci când recomandările includ materiale sensibile sau potențial periculoase.

Studiul sugerează astfel că problema nu este doar cât timp petrec adolescenții online, ci și ce ajunge în fața lor în acest timp. Pentru specialiști, protejarea copiilor în mediul digital presupune atât educație și supraveghere, cât și sisteme de recomandare mai sigure și măsuri mai eficiente din partea platformelor.

Într-o lume în care algoritmii decid tot mai mult ce vedem, auzim și descoperim online, protejarea copiilor nu poate depinde doar de cât de atent navighează aceștia pe internet. Pentru un adolescent, un videoclip apărut întâmplător în feed poate reprezenta doar câteva secunde de conținut. Pentru un copil vulnerabil, însă, acele câteva secunde pot avea consecințe mult mai serioase.

Întrebarea nu mai este doar despre cât timp petrec copiii pe rețelele sociale, ci și despre ce le pun acestea în fața ochilor, iar atunci când algoritmul recomandă ceea ce copilul nu a cerut niciodată, responsabilitatea nu mai poate fi pusă doar pe umerii lui.

sursa: Jurnalul Național