DOCUMENT. Plângere la Parchet în scandalul noii legi a salarizării. Un lider sindical îl acuză pe ministrul interimar al Muncii de încălcarea procedurilor
Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, susține că a sesizat Parchetul General în legătură cu modul în care Ministerul Muncii a continuat demersurile privind reforma salarizării bugetarilor. Acuzațiile sunt contestate indirect de poziția ministerului, care afirmă că activitatea desfășurată a avut caracter tehnic și de consultare.
Un nou conflict a izbucnit în jurul proiectului privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, după ce liderul sindical Cosmin Dorobanțu a anunțat că a formulat o plângere penală împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Potrivit declarațiilor sale, sesizarea vizează presupuse fapte de deturnare a fondurilor, abuz în serviciu și nerespectarea unei hotărâri judecătorești. Acuzațiile urmează să fie analizate de organele judiciare, iar depunerea unei plângeri penale nu înseamnă că persoana vizată este vinovată.
Disputa pornește de la noua lege a salarizării
În centrul conflictului se află documentul publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie 2026 și procedura asociată viitoarei legi a salarizării.
Situația s-a complicat după ce Curtea de Apel București a decis, pe 21 iulie, suspendarea procedurii proiectului până la soluționarea definitivă a dosarului. Decizia a fost obținută în urma unei acțiuni introduse de Federația SANITAS. Informația a fost relatată de AGERPRES.
Instanța a stabilit că procedura proiectului publicat de Ministerul Muncii este suspendată până la soluționarea definitivă a cauzei, hotărârea putând fi atacată cu recurs.
Sindicaliștii contestă continuarea demersurilor
Cosmin Dorobanțu consideră că, în contextul deciziei instanței, continuarea unor activități legate de elaborarea și fundamentarea viitoarei legislații ridică probleme juridice.
Liderul sindical susține că resursele Ministerului Muncii — inclusiv personalul, logistica și expertiza instituției — nu ar trebui utilizate pentru sprijinirea unei eventuale inițiative legislative asumate ulterior de partidele politice.
Această interpretare este însă contestată de Ministerul Muncii. Într-un punct de vedere transmis prin AGERPRES, instituția a precizat că nu a elaborat un proiect de lege destinat adoptării de către Guvern, ci un document de lucru care ar putea servi unei eventuale inițiative parlamentare.
Ministerul susține, de asemenea, că dialogul cu partenerii sociali și activitățile de fundamentare tehnică pot continua, atât timp cât nu sunt reluate procedurile formale de inițiere și adoptare a unui proiect guvernamental.
Pîslaru anunță recurs
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că instituția nu contestă pe fond decizia instanței, însă intenționează să formuleze recurs pe aspecte procedurale.
Potrivit declarațiilor publicate de AGERPRES, ministrul a susținut că Ministerul Muncii nu ar fi fost citat în proces și nu ar fi avut posibilitatea de a-și prezenta apărarea înainte de pronunțarea hotărârii.
În același timp, Pîslaru a argumentat că ministerul trebuie să poată continua activitățile de analiză și consultare în domeniul salarizării, în limitele constituționale ale unui Executiv cu atribuții restrânse.
SANITAS cere dialog cu un Guvern cu puteri depline
Federația SANITAS are o poziție diferită și susține că discuțiile privind noua lege a salarizării ar trebui purtate cu un Executiv care beneficiază de puteri depline.
Sindicaliștii au refuzat o invitație la discuții transmisă de Ministerul Muncii după decizia Curții de Apel București, argumentând că doresc ca procesul de consultare să fie reluat într-un cadru pe care îl consideră legitim.
Poziția organizației sindicale a fost prezentată de AGERPRES.
Ce se întâmplă cu plângerea penală
În cazul sesizării anunțate de Cosmin Dorobanțu, procurorii trebuie să stabilească mai întâi dacă există indicii privind săvârșirea unor infracțiuni și dacă faptele reclamate intră în competența organelor de urmărire penală.
În această etapă, acuzațiile formulate în plângere reprezintă susținerile celui care a făcut sesizarea și nu constituie concluzii definitive ale unei anchete.
Dosarul poate aduce însă o nouă presiune asupra Ministerului Muncii, într-un moment în care reforma salarizării se află deja în centrul unei dispute între Guvern, sindicate și autoritățile judiciare.
O confruntare cu implicații pentru întregul sector bugetar
Miza proiectului este una importantă, întrucât reforma salarizării vizează un număr foarte mare de angajați plătiți din fonduri publice și reprezintă unul dintre subiectele sensibile ale relației dintre Executiv și organizațiile sindicale.
În paralel cu disputa juridică, autoritățile și sindicatele trebuie să găsească o formulă de dialog care să permită continuarea reformei în limitele legii și cu respectarea hotărârilor instanțelor.
Deocamdată, conflictul rămâne deschis: pe de o parte, sindicatele reclamă suspendarea procedurii și cer consultări cu un Guvern cu puteri depline, iar pe de altă parte, Ministerul Muncii susține că activitatea tehnică și dialogul social pot continua în anumite condiții. Evoluția recursului și eventualele verificări ale Parchetului ar putea clarifica situația juridică a demersurilor contestate.
