Cum decide Armata Română distrugerea unei drone
Ministerul Apărării Naționale a explicat motivele pentru care drona care s-a prăbușit pe un bloc din Galați nu a fost doborâtă înainte de impact. Reprezentanții armatei susțin că piloții români au respectat procedurile legale și că intervenția directă deasupra unei zone urbane ar fi putut provoca victime și distrugeri mai mari decât explozia produsă de dronă.
Declarațiile au fost făcute de generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, în cadrul unei conferințe de presă organizate după incident.
Potrivit oficialului militar, aeronavele românești ridicate de la sol pentru interceptare au fost autorizate să neutralizeze ținta, însă nu au existat „oportunități reale” de angajare în condiții de siguranță pentru populația civilă.
„O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii. Resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine”, a explicat generalul Gheorghe Maxim.
Conform legislației aflate în vigoare, procedura de distrugere a unei drone este reglementată de Legea nr. 73/2025 privind controlul utilizării spațiului aerian național.
Actul normativ prevede că o dronă care pătrunde ilegal în spațiul aerian românesc poate fi neutralizată, deturnată sau distrusă, însă folosirea „focului de nimicire” trebuie să reprezinte ultima soluție posibilă.
Legea stabilește că decizia de intervenție trebuie luată ținând cont de nivelul amenințării și, mai ales, de prioritatea protejării vieții oamenilor.
În cazul dronelor, autoritățile pot utiliza două tipuri de măsuri:
- măsuri non-cinetice, precum detectarea, bruiajul sau preluarea controlului aparatului;
- măsuri cinetice, care presupun imobilizarea sau distrugerea dronei.
În noaptea incidentului de la Galați, două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești și un elicopter IAR-330 Puma SOCAT au fost trimise pentru interceptarea țintei.
Armata susține că drona zbura la joasă altitudine și cu viteză redusă, ceea ce a redus drastic timpul de reacție pentru identificare, evaluare și luarea unei decizii de combatere.
„Nu aveam informații clare dacă era o dronă cu încărcătură explozivă sau o dronă de înșelare. Toate datele au fost analizate și a rezultat că nu au existat oportunități reale de angajare în siguranță”, a precizat generalul Maxim.
Oficialii MApN insistă că situația este sub control și că România nu se află sub un atac direct, însă incidentul a reaprins dezbaterea privind capacitatea de apărare anti-dronă a țării și vulnerabilitățile de securitate de la granița cu Ucraina.
Surse:
