Front comun în Senat: majoritatea respinge inițiativa USR privind desființarea Institutului Levantului
Dezbaterea din Parlament privind desființarea unor instituții finanțate de la bugetul de stat a evidențiat o ruptură politică importantă, după ce o majoritate formată din mai multe partide a respins propunerea inițiată de USR. În centrul controversei s-a aflat Institutul Levantului, coordonat de fostul președinte Emil Constantinescu, instituție considerată de inițiatori drept ineficientă din punct de vedere al rezultatelor. Contextul general al dezbaterii ține de presiunile legate de deficitul bugetar și de necesitatea optimizării cheltuielilor publice.
Propunerea legislativă face parte dintr-un pachet mai amplu denumit „Stop risipei”, prin care Uniunea Salvați România urmărește restructurarea unor instituții considerate nejustificate din punct de vedere financiar. Senatorul Ștefan Pălărie USR a explicat că măsura nu vizează persoane, ci eficientizarea aparatului de stat, în condițiile în care România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și costuri de finanțare în creștere.
În replică, fostul șef al statului a respins criticile, susținând că impactul financiar al institutului este nesemnificativ raportat la Bugetul național. Potrivit acestuia, salariile angajaților reprezintă o fracțiune infimă din cheltuielile statului, iar activitatea instituției este verificată și transparentă. El a atras atenția că desființarea unor astfel de structuri culturale ar fi un precedent rar în spațiul european.
Un moment important al dezbaterii a fost poziționarea Partidul Național Liberal PNL , exprimată prin vocea lui Vasile Blaga, care a confirmat ruptura față de USR pe acest proiect. Liberalii au argumentat că orice desființare trebuie precedată de o analiză aprofundată și au subliniat contribuția lui Emil Constantinescu la parcursul euro-atlantic al României.
De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor și Uniunea Democrată Maghiară din România au anunțat că nu susțin inițiativa legislativă. Reprezentanții UDMR au invocat probleme de constituționalitate și dificultăți de aplicare, în timp ce AUR a criticat oportunitatea proiectului, considerându-l nepotrivit în contextul actual.
În final, proiectul a primit aviz negativ în comisia de specialitate, evidențiind dificultatea de a construi consens politic pe măsuri sensibile precum restructurarea instituțiilor publice. Divergențele dintre partide arată că, deși există acorduri generale privind reducerea cheltuielilor, implementarea concretă a acestor politici rămâne un subiect puternic disputat în Parlamentul României
