TITI SULTAN: Eroare profundă de interpretare a actelor Curții Constituționale

Prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, în temeiul art. 146 lit.f) din Constituție, Curtea Constitutionala a României (garantul supremației Constituției) a anulat cu unanimitate de voturi întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, stabilind totodată că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României să fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o noua dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
Toate aceste aspecte au presupus ulterior constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care au fost evaluate de noul Birou Electoral Central, precum și derularea unei noi campanii electorale corecte și transparente, prin raportare la principiile și valorile constituționale. În sinteză, în motivarea Hotărâri nr.32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a constatat ( în urma declasificarii la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate în Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie 2024 a ,, Notelor de Informare ” ale MAI- Direcția Generală de Protecție Internă, ale SIE, ale SRI și ale STS ) că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acestora.
În cauza de față. Curtea Constituțională a reținut că, potrivit ”Notelor de Informare” antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor și distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online.
De asemenea, în motivarea Hotărâri nr.32/ 6 decembrie 2024. Curtea Constituțională a constatat că a fost încălcat caracterul liber exprimat al votului prin faptul că alegatorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
Foarte important de stabilit, din punct de vedere juridic, este faptul că hotărârile Curții Constituționale, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Ulterior publicării de către CCR a motivării Hotărârii nr.32 din 6 decembrie 2024, s-a creat în mod eronat (în unele mijloace mass-media, dar și în interpretarea unor avocați, juriști și chiar foști judecatori, etc) impresia că hotărârile Curții Constituționale pot fi anulate,, suspendate sau desființate de către alte instanțe din țară sau din străinătate. pe motiv că nu au aceeași forță juridică precum deciziile Curții Constituționale, nefiind incluse în mod expres în dispozițiile Art.147 alin.4) din Constitutie, care se referă la Deciziile Curții Constituționale. Realitatea este însă că în Legea nr.47/ 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, se dispune în art.1, alin.3,, Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și prezentei legi „, iar în art.11 lit.C alin.3) se prevede că,, Deciziile, hotărârile și avizele Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor „. Aceste dispoziții trebuie interpretate în conformitate cu Art.1 alin.5) din legea fundamentală care dispune că ,, În România, respectarea Constituției, art supremației sale și a legilor este obligatorie „. În concluzie, Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt acte jurisdicționale ce nu pot fi atacate, suspendate revizuite sau desființate, ele se impun puterilor publice și tuturor autorităților administrative și jurisdicționale.
Pornind de la aceste considerente, Decizia Curții de Apel Ploiești din 24 aprilie 2025 care a suspendat hotararea CCR din 6 decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidențiale a stârnit multiple reacții, controverse și haos, dar și speranțe pentru cei care își doreau reluarea turului II de scrutin al alegerilor prezidențiale anulate în 2024. Majoritatea specialiștilor în domeniul dreptului au considerat că aceasta hotărâre a Curții de Apel Ploiești , singulara și izolată, este greșită în condițiile în care Hotărârea CCR reprezinta un act jurisdicțional, nicidecum administrativ, și nu poate fi desființat de o instanță judecătorească de contencios administrativ.
Decizia Curții de Apel Ploiești a reprezentat ”o premieră absolută”, neexistând niciun precedent în care o instanță judecătorească, fie ea și de contencios administrativ, să fi anulat, respectiv să fi suspendat vreo decizie sau vreo hotărâre a Curții Constituționale în ultimii 35 de ani din istoria României. La câteva ore de la adoptarea Deciziei Curții de Apel Ploiești. Parchetul Curții de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei instanței de contencios a Curții de Apel Ploiești, iar Biroul Electoral Central a anunțat că ”activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Președintelui României”. Ulterior, după publicarea motivării Curții de Apel Ploiești, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile declarate de Curtea Constituțională și de procurorii Parchetului Curții de Apel Ploiești, au casat sentința Curții de Apel Ploiești și au admis excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești în a judeca și alte dosare similare.
Pe scurt, toate dosarele aflate pe rol pe aceeași speță vor fi închise.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins astfel cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curții Constituționale a României nr.32 din 6 decembrie 2024, privind anularea alegerilor, ca inadmisibile. Prin urmare, datorită faptului că soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă, în toate dosarele existente în țară unde s-a contestat Hotărârea CCR se va respecta autoritatea lucrului judecat. În consecință, în mod regretabil, o instanță judecătorească ( Curtea de Apel Ploiești) a dispus, fără temei Constituțional și legale, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de o instanță Constituțională.
Toți cetățenii au acces la Justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legi, prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc. Independența judecătorului nu implica abrogarea exercitării de către instanțele judecătorești a unui control de constituționalitate a legilor și înlăturarea de la aplicare a acestora pe motiv că ar contraveni Constituției.
Prin urmare, Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului.






