Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat în Monitorul Oficial motivarea Deciziei nr. 153 din 18 februarie 2026 privind legea pensiilor de serviciu din justiție. Potrivit relatărilor din presa juridică, inclusiv HotNews, documentul conține o opinie concurentă care, prin ton și argumentație, se apropie de o veritabilă opinie separată.

Opinia este semnată de judecătorii Mihaela Ciochină, Mihai Busuioc și Csaba Asztalos. Cei trei afirmă că sunt de acord cu soluția majoritară – respingerea sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție – dar formulează critici consistente privind modul în care Curtea a analizat reducerea pensiilor.

Reducere „ex abrupto” de cel puțin 30%

Judecătorii subliniază că legea introduce o diminuare bruscă a cuantumului pensiei de serviciu, estimată la cel puțin 30% pentru noii pensionari. Concret, baza de calcul ar scădea de la 80% la 55% din indemnizația brută, iar plafonarea s-ar reduce de la 100% la 70% din indemnizația netă.

În opinia lor, Curtea ar fi avut competența să analizeze dacă această reducere trebuia aplicată gradual, prin norme tranzitorii, similar modului în care a fost tratată anterior problema vârstei de pensionare.

Invocarea precedentului din 2023

Opinia concurentă face trimitere explicită la Decizia nr. 467/2023, prin care CCR a declarat neconstituțională o reformă a pensiilor de serviciu pentru lipsa unor norme tranzitorii adecvate. Atunci, Curtea a stabilit că o tranziție legislativă nu poate fi realizată „ex abrupto”, ci trebuie să respecte principiul securității juridice și al previzibilității.

Cei trei judecători susțin că „același raționament ar fi fost valabil” și în privința reducerii cuantumului pensiei, sugerând că analiza ar fi trebuit să urmeze coordonatele deja fixate în jurisprudența anterioară.

Argumente de admitere, vot de respingere

Deși concluzionează formal că nu contestă competența legiuitorului de a modifica sistemul pensiilor și nu se opun soluției de respingere a sesizării, argumentația lor dezvoltă exact elementele care, potrivit precedentului din 2023, ar fi putut fundamenta o constatare de neconstituționalitate.

Textul invocă și alte decizii relevante privind importanța normelor tranzitorii și echilibrul între puterile statului, sugerând că o examinare mai amplă ar fi fost necesară.

CITEȘTE ȘI: PNL – anatomia unei prăbușiri, rolul lui Băsescu în instaurarea vidului ideologic și a banilor care cumpără conștiințe

O dezbatere deschisă în mediul juridic

Prin diferența evidentă dintre votul exprimat și criticile formulate, opinia concurentă ridică semne de întrebare în spațiul juridic. Deși legea a fost declarată constituțională, argumentele prezentate descriu în termeni clari vulnerabilitățile sale, apropiind această opinie mai degrabă de fundamentarea unei admiteri parțiale decât de o simplă nuanțare a soluției majoritare.